Un nou client la emisiunea „Rotisorul politic” de la Radio Transilvania Zalău, o emisiune realizată în colaborare cu Magazin Sălăjean: senatorul UDMR de Sălaj, Fekete András, liderul grupului parlamentar UDMR din Senatul României. Ca de obicei, în această pagină vă ofer câteva fragmente, editate, din dialogul purtat cu interlocutorul nostru.
„Nu suntem de acord cu desfiinţarea judeţelor”
Rep.: Cum apreciaţi cele mai recente declaraţii ale preşedintelui Băsescu? Ce să înţelegem din zarva mediatică de după congresul, convenţia PD-L?
Fekete András: Dacă vă referiţi la declaraţiile despre schimbarea premierului…
Rep.: Şi la asta, şi la reorganizarea administrativ-teritorială, regionalizarea, la cine este de vină pentru creşterea TVA ş.a.
F.A.: Noi suntem obişnuiţi de ani de zile, de când Traian Băsescu este preşedintele României, că în anumite momente – acum după un congresul PD-L – iese la rampă şi spune fel de fel de lucruri. Dacă vreţi să discutăm de TVA, într-un fel, să zicem, are dreptate, dar în partea cealaltă nu are dreptate. Într-o criză economică, când puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut mult, să mai scazi şi pensiile nu cred că ar fi fost un lucru bun. S-a şi văzut, Curtea Constituţională – şi pe partea de constituţionalitate a spus nu tăierii pensiilor cu 10 la sută, dar nu cred că ar fi fost oportună tăierea pensiilor. Nici majorarea TVA nu a fost pe placul populaţiei, dar această creştere a TVA a afectat într-o măsură mai mică, dar a ajuns la tot segmentul populaţiei, iar dincolo ar fi fost afectaţi numai pensionarii, şi mai ales pensionarii cu pensii mici. Ideea a fost să fie tăiate toate pensiile. Legat de regionalizare, ştie toată lumea că noi în urmă cu patru ani am depus o propunere legislativă. Practic, suntem singurii din parlament care am gândit o variantă, care am zis hai să fie şi în dezbatere publică, hai să vedem ce spun celelalte partide, societatea civilă. Din păcate, în afară de o reacţie – de genul „ce vreţi cu Harghita – Covasna – Mureş?” – altă reacţie nu a fost. Să vedem cum ar trebui să fie aceste judeţe, câte să formeze aceste regiuni, acum aud că până la urmă, „da, hai să fim de acord cu aceste regiuni, dar să desfiinţăm judeţele!”: noi suntem de acord şi nu am vrut noi aşa ceva prin reorganizarea regiunilor de dezvoltare. Noi pur şi simplu la regiuni de dezvoltare – care sunt regiuni statistice, şi nu administrativ-teritoriale – ne-am gândit şi ne gândim în continuare.
„Boc este un om foarte cinstit, nu este corupt, este foarte muncitor”
Rep.: Este posibilă schimbarea d-lui Boc? Vă întreb şi ca lider al grupului parlamentar UDMR din Senat. Cu siguranţă aveţi mai multe informaţii decât noi.
F.A.: Sigur că s-a zvonit, încă înainte de congresul PD-L, dacă bine îmi amintesc, perioada ianuarie – februarie, s-a discutat ce bine ar fi dacă Boc ar părăsi şefia guvernului şi să fie numit de preşedinte un premier tehnocrat. Noi şi atunci am spus că nu suntem de acord cu aşa ceva. După câte ştiu, nici grupul minorităţilor din Cameră, nici ei nu au agreat această idee. Pe urmă a fost o perioadă de tăcere, întreruptă înainte de congres şi după. Acum, după cât se vede, nu se mai pune problema unui premier tehnocrat, care, am spus de la început, nu trece de parlament. Un premier tehnocrat nu ar fi benefic României. Unii, alţii, dacă ne gândim la anii trecuţi, au păţit cu tehnocratul. PNŢCD a agreat un premier tehnocrat. Unde este acum PNŢCD, ştim. În vecini, în Ungaria, în ultimul an, un an şi jumătate, înainte de alegeri, socialiştii din Ungaria au agreat un tehnocrat, nu că nu ar fi fost bun acel tehnocrat, dar ştim bine unde se află socialiştii din Ungaria. Şi ar fi o gafă şi din partea PD-L. Dar oricum nu asta este partea care ne interesează. Ne interesează că nu suntem de acord cu un tehnocrat. Asta am spus. Şi după cum se vede, au şi renunţat. Părerea mea, ca să răspund la întrebare: Boc rămâne.
Rep.: E rău cu Boc, dar e mai rău fără Boc…
F.A.: Multe lucruri se pot spune despre Emil Boc, dar câteva lucruri sunt certe: este un om foarte cinstit, nu este corupt, este foarte muncitor. Nu poţi să spui că nu vrea binele României. A prins şi o perioadă destul de grea, la care probabil mulţi dintre politicieni nu se aşteptau, mai ales când a fost ultima campanie electorală, şi cea parlamentară şi prezidenţială, nu s-au aşteptat la acea criză economică, care a venit şi peste România. Ştim bine, dacă ne amintim, că în urmă cu doi-trei ani, unii, alţii spuneau că criza nu trece oceanul şi criza a trecut foarte repede oceanul. (…) Uite că suntem foarte legaţi de ţările din UE, se vede şi acum că suntem legaţi de ţările dezvoltate din Europa, pentru că datorită mai ales Germaniei, unde a început să meargă economia foarte bine, au crescut exporturile româneşti. (…) Totuşi, economia a început să meargă. (…)
„Păcat, foarte mare păcat că după 21 de ani, încă mai discutăm şi încă este posibil ca să întoarcem roata istoriei înapoi în anii 80”
Rep.: Senatul, cameră decizională într-o propunere legislativă legată de istorie, geografie… Cum veţi gestiona situaţia, apropo şi de ameninţările care s-au spus pe această temă?
F.A.: Da, toată lumea ştie despre asta, dar eu aş vrea să spun că au trecut 21 de ani de când în România există democraţie. Păcat, foarte mare păcat că după 21 de ani, încă mai discutăm şi încă este posibil ca să întoarcem roata istoriei înapoi în anii 80. Nu cred, referitor la întrebare, că în Senat se va adopta o asemenea propunere legislativă…
Rep.: Din partea unui deputat PD-L…
F.A.: Da, a fost deputat PD-L… Este exclus din organizaţia Cluj. Ce vor face organizaţia pe ţară cu el, nu ştiu şi nici nu este treaba noastră. Dacă ne uităm la Mircea Giurgiu, este un personaj foarte controversat, a făcut fel şi de fel de propuneri legislative, din care nu ştiu ca una să fii trecut de parlament. A mai scos din naftalină şi propunerile legislative pe care le-a făcut în perioada cât a fost independent, în legislatura trecută. Nici atunci nu a trecut nicio propunere de-a lui. Probabil că vrea omul să fie auzit, să fie văzut, nu neapărat că trece sau nu trece… (…) Avem asigurări de la conducerea PD-L, de la fostul şi noul preşedinte Emil Boc, că cei de la PD-L nu vor vota în Senat această propunere legislativă. Nu va trece, ştiind că e vorba de o lege organică, le trebuie 69 de voturi, opoziţia neavând decât 67 de voturi. În cazul în care totuşi adună – şi nu are de unde să adune, decât de la PD-L- atunci într-adevăr va trebui să reevaluăm situaţia noastră în această coaliţie. Vom discuta în forurile noastre de conducere şi vom lua decizia care se impune la momentul potrivit, dar deocamdată nu aş avansa această idee, în ce dată, ce vom face, ce nu vom face…(…)
Rep.: Vă aşteaptă şi PSD, şi PNL…
F.A.: Da, sigur. Este foarte clar, este aritmetică, care este majoritatea în cele două camere. Coaliţia are un plus de vreo 20, iar noi suntem peste 20 de deputaţi şi nouă senatori, aritmetic se vede că dacă noi ne-am duce cu ei, atunci se poate răsturna şi Guvernul, şi se poate face o altă majoritate, nemaivorbind de 18 minorităţi în plus, dar noi cred că în 20 de ani întotdeauna am demonstrat că nu am părăsit neapărat corabia când au fost nişte probleme, greutăţi. (…) Am stat până la capăt şi nu regretăm. (…) Nu cred că în acest moment, când totuşi se vede un pic de creştere economică şi sperăm că va fi reală, şi în 2012, nu cred că acum ar fi vreme să ne jucăm cu dărâmatul guvernelor, să fie un guvern provizoriu sau să mergem la alegeri anticipate sau altele care sunt foarte costisitoare. Nu avem timp de pierdut. Fiecare zi pierdută poate să fie fatală. Dacă vorbim numai de fonduri europene sau pe anumite măsuri de reformă, care, până la urmă, ar trebui să aducă roadele. Codul Muncii sau alte chestiuni, dar mai ales investiţiile care trebuie făcute. Avem foarte multe lucruri discutate cu partenerii europeni, nu cred că este momentul acum să ne jucăm câteva luni, poate vara sau toamna, de-a dărâma guverne.
„Noi am spus foarte clar că ar trebui stopate, pe cât posibil, ordonanţele, inclusiv angajările de răspundere”
Rep.: La emisiunea precedentă, colegul dvs. din Senat, îşi exprima nemulţumirea: „Parlamentul României nu mai funcţionează”. El a adus ca argument faptul că în ultimele două luni nu prea a fost prezenţă din partea puterii şi nu s-a putut vota. Cum comentaţi?
F.A.: Nu aş generaliza la tot Parlamentul. Adevărul este că la Camera Deputaţilor a fost o problemă, de neînţeles din partea mea, că trei sau patru săptămâni nu au avut vot final, ceea ce la Senat totuşi nu se întâmplă. Nu suntem uşă de biserică, dar la Senat s-a lucrat, două plenuri pe săptămână şi cu vot final, şi cu votarea legilor. Este altceva că au mai picat anumite proiecte de legi ale Guvernului. Cum au trecut şi cum nu au trecut, putem să discutăm, dar totuşi în fiecare luni, în fiecare miercuri am avut plen şi inclusiv după Paşti, a doua zi, în jur de 50 de legi au fost finalizate şi votate şi din 137 aproape 100 am fost prezenţi. Dincolo, într-adevăr a fost o altă prezenţă. Noi am lucrat, nu pot generaliza şi nu pot să fiu de acord cu colegul că de două luni Parlamentul nu a lucrat. Aşa nu este adevărat. (…)
Rep.: Ca să facem un soi de recapitulare. UDMR nu are de gând să iasă de la guvernare, dacă bine am înţeles…
F.A.: Dacă problemele care au fost scrise şi semnate de către coaliţie în acel protocol, unde figurează şi Legea Minorităţilor, şi diferite aspecte legate de relansarea economică, se respectă, atunci nu. Dacă aceste chestiuni nu se realizează, atunci Consiliul Reprezentanţilor se va întruni şi va lua o hotărâre.
Rep.: Şi nu ar fi adevărată ideea că în Parlament nu se lucrează şi că a ajuns un soi de oficină a Guvernului… Apropo de ordonanţele de urgenţă….
F.A.: Asta aşa este. Toate guvernele s-au folosit de ordonanţe. Dacă vrem să vedem o statistică, din 90 încoace, cum a trecut timpul, tot mai multe ordonanţe au fost emise de toate guvernele. Tot mai multe ordonanţe, tot mai multe angajări de răspunderi ale guvernelor, indiferent care au fost. Nu este bine. Nu este potrivit. Noi am spus foarte clar că ar trebui stopate, pe cât posibil, ordonanţele, inclusiv angajări de răspundere. Chiar în zilele trecute la Senat în plen s-a discutat inclusiv de modificarea Constituţiei, dacă ar fi o majoritate, totuşi să trecem la modificarea Constituţiei, încât să eliminăm pur şi simplu din Constituţie această posibilitate, cu lucratul Guvernului cu ordonanţe, cu angajări de răspunderi care nu sunt benefice şi slăbesc Parlamentul şi, într-adevăr, ajungem acolo că Parlamentul în loc să fie ceea ce trebuie să fie, este tot mai slab şi mai huiduit că nu lucrează. (…)