Suntem niște ticăloși, domnule Brătianu!

Daniel Mureşan

Poetul Ion Minulescu era liberal în partidul lui I. C. Brătianu. La Iași, în timpul războiului (1916-18), obișnuia să se ducă la șeful său de partid și să-i ceară adeseori sprijin, iar Brătianul i-l oferea întotdeauna. Se pare că acest sprijin nu era îndestulător, așa că Minulescu a apelat și la Alexandru Marghiloman, șeful Partidului Conservator, și dușman personal a lui Brătianu. Într-o zi de strâmtoare financiară pentru Minulescu, I. C. Brătianu îl zărește pe acesta ieșind din locuința lui Marghiloman. Se oprește din drum și se uită bine, dacă nu cumva s-a înșelat asupra persoanei. Minulescu, văzând ezitarea lui Brătianu, se apropie de acesta și îi spune cu umilință: „Suntem niște ticăloși, domnule Brătianu!”.
Mulți români au spus aceste vorbe înaintea lui Minulescu, le spun și azi, sigur le vor mai spune în viitor. Țară bogată în caractere slabe, numai bună să fie cucerită (de ruși ne place cel mai mult!). Vreți exemple? Haideți să vă dau doar câteva: asasinarea lui Burebista de către propriii nobili, darea pe mâna lui Ipsilanti a lui Tudor Vladimirescu de către apropiații lui, forțarea abdicării reformatorului domnitor Cuza de către partidele românești, internarea în ospiciu a lui Eminescu la presiunea paiaței filogermane Maiorescu sau capturarea lui Horea și Cloșca în Munții Gilăului de propriii camarazi. Și exemplele pot continua.
Nici azi nu e diferit. Nicușor DNA, acest profesor de trădare, a întors țara cu fundu-n sus. Doar ca să scape de un eventual contracandidat: Ilie Bolojan. Un om mic, plin de orgolii meschine, ce face guvern proeuropean cu AUR. Să clamezi niște principii, iar după câteva zile să le calci în picioare, asta numai o logică de matematician o poate face. Jalnic!