Grădina cu lalele din Giurtelecu Șimleului, un colț al frumuseții și culorilor

Uneori, frumosul este prezent acolo unde nici nu te aștepți. Scriu de fiecare dată că Sălajul este surprinzător, că are oameni interesanți, locuri ce merită văzute și descoperite. Oricât îmi sunt de urâte rețelele sociale, recunosc că au și latura lor bună. Tocmai pe o astfel de platformă mi-a atras atenția o postare în centrul căreia se aflau lalele, multe lalele. Am aflat rapid că florile alcătuiesc o minunată grădină din satul Giurtelecu Șimleului. I-am scris lui Cătălin Vârban, i-am povestit despre intenția mea de a descoperi povestea acestor flori minunate și a celor care au amenajat acest loc de poveste. Urma să ne vedem joi dimineață. Din păcate, meseria te poartă uneori departe și am fost nevoit să amânăm întâlnirea pentru vineri dimineață. Am ajuns la poarta casei din sat, la numărul 60, am bătut, am strigat și mi s-a răspuns. Rodica Pădurean Vârban m-a poftit într-o altă lume, într-o poveste viu colorată, cu parfum de primăvară, într-un loc care te face să uiți de agitația cotidiană, de praful din urban. E un colțișor cu 12.000 de lalele din 12 soiuri. Voiam povestea și am aflat-o.

Familia iubitoare de frumos

Cătălin plecase, dar am stat de vorbă cu mama lui. Sălăjeanca e profesor universitar, iar gospodăria din Giurtelecu Șimleului e locul unde familia se reunește, în care se bucură de liniște, de aer curat și de îndrăgitele lalele. Totul a pornit de la dorința de a avea o grădină cu flori, o oază de liniște. Nici vorbă de comerț, de afaceri, ci doar despre un medicament pentru suflet.

 

Familia a plantat 12.000 de bulbi într-un weekend. Nu a fost muncă, a fost plăcerea speranței de a avea un refugiu la venirea primăverii. Da, rezultatele au venit, lalelele au înflorit și sunt minunate. Doamna profesoară m-a poftit printre flori, am vorbit, mi-a reamintit cât de mult înseamnă pentru un om să se bucure de lucrurile simple, mărunte, de culorile primăverii. În grădina cu lalele urmau să vină câțiva copii din sat alături de dascălul lor, să se bucure împreună. „Suntem aici, îi așteptăm pe cei care vor să se bucure de frumos, de parfumul florilor. Ne liniștesc, ne bucură ochii și inima, asta e tot ce contează. La plecare, cei care sunt aici vor primi o floare, să le fie amintire, să îi bucure întreaga zi”, mi-a spus, printre altele, profesoara Rodica Pădurean Vârban. N-am să vă scriu mai multe. Dacă treceți prin sat, musai să bateți la poarta casei cu numărul 60. Poate mai prindeți o clipă în lumea lalelelor.

Leave a Comment