Din nou despre educația media

Daniel Săuca

Mircea Dumitru: „Post-adevărul este ca și cum ai spune că adevărul poate fi supus la vot” (pressone.ro)

Interesant. „Vicepreşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Valentin Jucan, a afirmat că pregăteşte o solicitare către preşedintele Nicuşor Dan pentru ca educaţia media să fie introdusă în strategia privind securitatea naţională. El a menţionat că educaţia media nu trebuie să fie o materie în plus, ci poate fi inserată în toate materiile. Jucan s-a întrebat cum un tânăr care nu a trăit în comunism poate fi nostalgic după perioada de dinainte de 1989. «Am descoperit cuiburi în online care erau formate din grupuri de tineri care promovau ideile socialiste, comuniste şi fasciste», a explicat el” (news.ro). Sunt curios dacă, într-adevăr, educația media va fi introdusă în amintita strategie pentru securitatea națională. Dar și dacă se va întâmpla o asemenea „minune”, cam tot pe degeaba. Și pentru că nu doar elevii au nevoie de educație media (am dubii și că va ține povestea cu teorii de tocit), și nu doar de educație media. Pe de altă parte, tare mi-e că „media tradițională” a pierdut războiul cu „nebunia” de pe Internet și cu noile atacuri ale propagandelor de tot felul. Dintr-o altă perspectivă, și aceasta delicată, în epoca așa-zisului „post-adevăr”, educația media nu e doar despre fake news ori despre teorii conspiraționiste sau despre formarea „gândirii critice” la elevii patriei. Societatea, în general, a deraiat, în frunte cu liderii ei, și pentru că, după ieșirea din comunism, nu am reușit să construim și să menținem mecanisme care să asigure sănătatea democrației. Firește, subiectul e complicat și nu mi-am propus aici să scriu foarte apăsat ci doar să atrag atenția despre necesitatea „de a face ceva”, împreună, cei care mai credem în democrație, pentru ca viitorul să fie suportabil pentru copiii și nepoții noștri.