Investitorii sălăjeni din agricultură sunt nemulţumiţi de sprijinul acordat de bănci în accesarea fondurilor europene. Fermierii invocă impunerile din cadrul proiectelor cu fonduri europene legate de cofinanţări şi de modalităţile de decontare a plăţilor.
Ioan Bujiţă, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj a menţionat că agricultorii sălăjeni s-au confruntat cu cele mai multe probleme legate de finanţările proiectelor câştigate în cazul programului FEADR, măsurile 121 Modernizarea exploataţiilor agricole şi 312 Crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor. Cei care accesează astfel de proiecte şi solicită credit de 30 la sută pentru cofinanţări spun că au probleme cu garanţiile.
Sunt proiecte pentru care se impune de la început ca investitorul să dispună de toată suma necesară implementării obiectivului, prevăzută în contract, la care se adaugă şi taxa pe valoarea adăugată, fond care nu este eligibil. Pentru suma care depăşeşte valoarea de cofinanţare agricultorul trebuie să garanteze băncii cu bunuri imobiliare, a căror valoare de expertiză este foarte mică. La un credit de 100.000 de euro, un fermier nu are cu ce garanta băncii, pentru că deocamdată la noi nu se ia în calcul investiţia în sine sau achiziţiile de animale. O singură excepţie, o face una din instituţiile creditoare, care acceptă utilajele în leasing, a arătat Ioan Bujiţă.
Cu toate că în ultimii ani s-au deschis mai multe uşi pentru atragerea de finanţări externe ale proiectelor de dezvoltare rurală, agricultura românească are slabe şanse de progres atâta vreme cât creditorii vor privi cu suspiciune rentabilitatea acestui sector al economiei.