Pe langa trecutul istoric bogat si cu o mare insemnatate pentru Istoria salajeana si nationala, pe langa elementele de mare valoare culturala existente si prezervate la momentul actual, localitatea Bobota mai aduna inca ceva in salba ei de bogatie istorico-geografica.
Arealul Bobotei era inclus odinioara in asa-numita rezervatie de tip peisa-gistic Lunca Salajului. Numeroase plante ocrotite de lege puteau fi descoperite in aceasta zona. Multe dintre ele au disparut ca urmare a interventiei inconstiente a factorului uman.
Totusi, fata de alte zone cuprinse in acest areal biogeografic, la Bobota inca poate fi intalnita o specie florala aflata din pacate pe cale de disparitie in Salaj.
Dupa cum mentioneaza profesorul Aurel Medve in lucrarea Ghidul ariilor protejate din Judetul Salaj, laleaua pestrita (Fritillaria meleagris) mai exista in aceasta fosta arie protejata a Vaii Salajului, in tarlaua Sub Pecareni din zona Bobota si in lunca paraului Corund, in locul numit Coronzel, din satul Chiesd.
Existenta si conservarea acestei flori a dus si la demararea unui proiect educativ, initiat de Scoala Gimnaziala Bobota, in parteneriat cu scolile gimnaziale din Supuru de Jos si Hurez din judetul Satu Mare.
Astfel, ora de geografie locala a strans, alaturi de profesora de Geografie, Silvia Muste si profesoara de Biologie, Elena Ardelean, atat elevi apartinand unitatilor de invatamant mai sus amintite, cat si alti copii apartinand Casei de copii Hurez.
Am dorit sa extindem aceasta arie de cercetare asupra arealului biogeografic al comunei Bobota, invitand si alte scoli din aceasta zona. Aplicatia de teren s-a dorit a fi o interactiune de idei, opinii, in spirit ecologic si antreprenorial intre elevi, a declarat profesoara Silvia Muste.
Elevii s-au organizat in trei mari grupe, prezentandu-si ideiile privind arealul pe care se afla laleaua pestrita. Prima grupa, cea a agronomilor a hotarat ca, solul fertil de lunca din vecinatate sa fie folosit pentru cultivarea sfeclei de zahar, iar profitul din vanzarea acesteia va putea fi folosit pentru conservarea arealului lalelei pestrite si pentru ajutorarea copiilor orfanii din Hurez.
O alta grupa, cea a turistilor, s-a pronuntat pentru conservarea lalelei pestrite, prin ingradirea acesteia intr-un spatiu deschis vizitatorilor, iar adiacent s-ar putea construi un restaurant si un spatiu de agrement pentru turisti.
Grupa ecologistilor a admis ca laleaua pestrita trebuie conservata si, tocmai de aceea, trebuie cunoscuta originea terenului in cauza, proprietarul acestuia fiind instiintat ulterior de existenta acestei flori si indrumat spre Agentia pentru Protectia Mediului Salaj, pentru ca terenul respectiv sa fie reintegrat in ariile protejate.
Elevii oaspeti, cei din Supuru de Jos si Hurez, au actionat ca juriu, hotarand care este cel mai bun proiect de conservare a lalelei pestrite, judecand realist asupra fiecarei opinii privind conservarea acesteia.
Grupele turistilor si ecologistilor au fost desemnate ca fiind cu cele mai mari sanse de reusita.
Dupa cum ne marturiseste profesoara Silvia Muste, entuziasmul elevilor clasei a-V-a din cadrul Scolii Gimnaziale Bobota si al celorlalti copii invitati a fost unul de proportii. Descoperirea acestei flori, aflata in pericol de disparitie, cat si informatiile despre aceasta si metodele care ar putea fi utilizate pentru conservarea ei, au constituit un frumos si necesar exercitiu educativ, ecologic si antreprenorial pentru toti elevii participanti.