Arestul la domiciliu, un vis frumos pentru infractorii sălăjeni

Primele două solicitări din judeţ ce vizează înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu au fost înregistrate în cursul zilei de miercuri la Tribunalul Sălaj. Este vorba despre două persoane urmărite penal, pentru care instanţa a dispus iniţiat arestarea preventivă pe o perioadă de 29 de zile şi care vor să profite de prevederile noului Cod Penal, ce a intrat în vigoare în 1 februarie. Pentru ambele solicitări, termenul de soluţionare a fost fixat în 10 februarie.

Cristian Traian C., unul dintre cei trei capi ai reţelei infracţionale care a înşelat peste 100 de firme din ţară, şi Mihai Nicuşor S., ieşeanul care a încercat să cumpere un bebeluş de doar 10 luni, sunt cei doi bărbaţi care au cerut instanţei să fie arestaţi la domiciliu. Dosarele celor doi sunt instrumentate de către procurorii DIICOT Sălaj.
Dacă magistraţii vor da soluţii în favoarea inculpaţilor, poliţiştii sălăjeni ar putea fi puşi într-o situaţie delicată. Asta pentru că recent înfiinţatul Birou de Supravegheri Juridice, care funcţionează în cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Sălaj nu este, încă, funcţional. Mai exact, nu se ştie câţi oameni ai legii vor lucra aici, cum vor fi ei selectaţi şi nici din ce fonduri vor fi achiziţionate dispozitivele electronice de supraveghere. „Momentan, procedura de înfiinţare a Biroului de Supravegheri Juridice este în curs de finalizare”, ne-au transmis reprezentanţii IPJ Sălaj. Structura va avea ca scop monitorizarea celor arestaţi la domiciliu.

Arestul la domiciliu, limitat la şase luni
Arestul la domiciliu presupune posibilitatea ca judecătorul să priveze o persoană de libertate fără să o trimită în penitenciar, ci să-i interzică dreptul de a părăsi locuinţa. Prin această măsură preventivă nouă, oficialii urmăresc reducerea cheltuielilor cu persoanele aflate în penitenciare.
În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate dura cel mult 30 de zile, perioadă în care inculpatul este obligat să se prezinte, ori de câte ori este chemat, în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată şi să nu comunice cu persoana vătămată sau cu membrii familiei acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii/experţii şi cu alte persoane stabilite de organul judiciar.
Pe durata arestului, se poate dispune ca inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere. În cazul încălcării cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor, se poate dispune arestarea preventivă. Există, însă, cazuri în care inculpatul îşi poate părăsi locuinţa, respectiv pentru a se prezenta la locul de muncă, la cursuri de învăţământ/pregătire profesională sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, dar şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp. Pentru asemenea permisiuni, el trebuie să facă o cerere scrisă motivată.
În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi prelungit, fără ca durata maximă a acestuia să depăşească 180 de zile.
Prevederile legislative mai prevăd că inculpatul poate părăsi locuinţa fără permisiune numai în cazuri urgente, pentru motive întemeiate, pe durata de timp strict necesară. Acest lucru se va face cu informarea imediată a instituţiei, organului sau autorităţii desemnate să-l supraveghete şi a organului judiciar.
Respectarea măsurii arestului la domiciliu şi a obligaţiilor inculpatului sunt verificate periodic, poliţiştii putând intra în locuinţa persoanei în cauză fără a avea nevoie de învoirea sa ori a persoanelor cu care locuieşte.
Judecătoria Buftea a plasat, joi, în arest la domiciul primi patru români, unul dintre ei acuzat de şantaj, iar ceilalţi, inculpaţi într-un dosar de furt.

Elemente de noutate în Noul Cod Penal
Dacă o persoană este găsită vinovată, judecătorul are posibilitatea să dispună condamnarea acesteia la pedeapsa închisorii cu executare în penitenciar, cu suspendare sub supraveghere, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult trei ani, să renunţe la aplicarea pedepsei pentru infracţiunea sancţionată cu pedeapsa închisorii de maxim cinci ani sau să amâne aplicarea pedepsei dacă aceasta a fost stabilită la cel mult doi ani, pentru o infracţiune pedepsită cu maxim şapte ani.
Minorii nu mai pot fi sancţionaţi cu închisoarea, ci li se pot aplica doar măsuri educative, unele neprivative de libertate, iar altele, privative, cum ar fi internarea într-un centru educativ ori într-unul de detenţie.
În ceea ce priveşte termenul de prescripţie penală pentru pedeapsa cu închisoarea între 15 şi 20 de ani, acesta a fost redus la zece ani.
De asemenea, au apărut noi infracţiuni, printre care hărţuirea, abuzul de încredere prin frauda creditorului, înşelăciune privind asigurările, deturnarea licitaţiilor publice, obstrucţionarea justiţiei, presiuni asupra justiţiei, folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, în timp ce altele (prostituţia) au fost abrogate.
De la 1 februarie a fost introdusă medierea penală, care constă fie în încheierea unui acord de mediere între infractor şi victimă, fie constituie un element ca procurorul să renunţe la urmărirea penală şi să acorde infractorului un termen de nouă luni în care să îndeplinească obligaţiile asumate prin acord.