Ce motive ne determină să ne alegem și să ne stabilim o reședință? Un loc de muncă în altă localitate față de cea de domiciliu, deschiderea unei afaceri, o locuință temporară, posibilitatea de a fi mai aproape de părinți sau copii sau motive personale. Sunt nenumărate motivele pentru care stabilirea unei reședințe este luată în calcul de o persoană, într-un anumit moment al vieții. Cu toate acestea, un lucru pe care mulți l-au sesizat, nefiind nevoie de studii de specialitate pentru a vedea acest lucru, este acela că stabilirea reședințelor, mai ales atunci când au loc în ani electorali și numărul lor într-o localitate este cu 200 până la 700 la sută mai mare față de rata din ceilalți ani, este cel regăsit și în analiza unor specialiști în urma procesului electoral ce a avut loc în 27 septembrie.
Înainte de toate, este important să știm ce înseamnă și ce presupune o reședință în cazul unei persoane fizice (viză de reședință; flotant). Cetăţenii români au dreptul să îşi stabilească sau să îşi schimbe, în mod liber, domiciliul ori reşedinţa, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege. Legea prevede, totodată, că cetăţenii români pot avea, în acelaşi timp, un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele. Reşedinţa persoanei fizice este acolo unde declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu. Poate solicita înscrierea menţiunii de stabilire a reşedinţei persoana fizică care locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară, persoana care găzduieşte o altă persoană, în mod neîntrerupt, pe o perioadă mai mare de 30 de zile, excepţie făcând persoana care locuieşte la o altă adresă decât cea de domiciliu, în interesul serviciului sau în scop turistic are obligaţia de a anunţa poliţia sau serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul unde este situat imobilul. Având acest aspect lămurit, putem înțelege sau distinge un fenomen care devine evident în unele localități, în special în anii electorali. Un raport detaliat, intitulat “Raport privind observarea alegerilor locale din 27 septembrie 2020”, a fost întocmit de experţi cunoscuţi în politici publice şi reforma administraţiei de la Observatorul Electoral și Expert Forum. Acest raport relevă, printre altele, o situație cel puțin interesantă cu privire la un fenomen prin care, în anii electorali, numărul celor care își stabilesc reședința într-o localitate crește foarte mult (în 2020 acest fenomen a fost foarte activ mai ales în mediul rural).
Este vorba despre o situație generată de posibilitatea legală prin care sute de cetățeni, din dorința și motive proprii ori posibil convinși să își stabilească reședința într-o localitate, iau această decizie în baza unei alte motivații decât cele alese în mod frecvent de orice persoană care își stabilește reședința într-o localitate anume. Desigur, nimeni nu spune că trebuie eliminată atracția către o anumită localitate, dorința “neviciată” de alte interese și libertatea pe care fiecare dintre noi o avem de a ne muta acolo dintr-un motiv personal. Dincolo de aceste aspecte, însă, nu trebuie pierdute din vedere posibilele interese de altă natură în aceste stabiliri de reședințe pe “repede-înainte”, acestea fiind, nu de puține ori, fictive, în sensul în care cei care își stabilesc reședința într-o localitate nu vor locui acolo poate niciodată.
“În anumite localități, înregistrarea de alegători la o adresă de reședință la care nu locuiesc de fapt poate conduce la modificarea rezultatului alegerilor”
Alegătorii cetăţeni români sunt incluși în Registrul Electoral prin înregistrare pasivă. Cetățenii Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidențele Inspectoratului General pentru Imigrări sunt înscrişi în listele electorale complementare. Alegătorii votează conform adresei de domiciliu sau de reședință, care este înregistrată în Registrul Electoral. Alegătorii și-au putut schimba reședința pe baza unei cereri la serviciul de evidență comunitară a persoanei și au putut înainta cereri către primari pentru a fi incluși pe listele electorale permanente cu adresele de reședință. Potrivit reglementărilor din Legea 84/2020, termenul pentru depunerea cererilor pentru includerea în listele permanente a fost redus și a fost stabilit pentru 4 septembrie. Alegătorii care s-au înregistrat în Registrul Electoral până în data de 4 septembrie au putut vota la adresa unde sunt înregistrați cu reședința, întrucât în cadrul acestei proceduri, alegătorii sunt radiați de pe listele permanente ale circumscripției unde au domiciliul. Modificările sunt valabile doar pentru alegerile pentru care se face cererea respectivă. “Cu toate acestea, alegătorii care au obținut viza de flotant ca urmare a schimbării adresei de reședință, dar care nu au depus o cerere pentru a fi înscriși în listele electorale permanente, au putut vota fie la adresa de reședință, fie la adresa de domiciliu. Hotărârea BEC 81 din 7 septembrie 2020, care a părut a indica 4 septembrie ca termen limită pentru obţinerea vizelor de flotant, respectiv imposibilitatea de a vota la adresa de reședință dacă viza de flotant s-a obținut după această dată, a fost rectificată prin două hotărâri succesive. Confuzia a continuat la nivel local, astfel încât în ziua alegerilor mai mulţi observatori şi alegători au semnalat că unele comisii de votare nu le permiteau alegătorilor să voteze cu vize de reşedinţă obţinute după 4 septembrie. Un proiect legislativ, inițiat de Guvern în februarie 2020, a fost respins ca urmare a încetării procedurii legislative prin respingere definitivă de către ambele Camere, ca urmare a unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ludovic Orban. Proiectul prevedea că alegătorii care își stabilesc reședința într-o localitate nouă cu mai puțin de 90 de zile înaintea alegerilor nu pot vota decât în localitatea unde au domiciliul. Pentru a asigura integritatea alegerilor, legea ar trebui să prevadă posibilitatea ca un alegător să poată vota într-o singură circumscripție. Există suspiciuni solide potrivit cărora competitorii electorali, în special cei în funcție, s-ar fi folosit de poziția publică pentru a înregistra alegători în localitățile respective. În anumite localități, înregistrarea de alegători la o adresă de reședință la care nu locuiesc de fapt poate conduce la modificarea rezultatului alegerilor. Din cauza legislației neclare și a lipsei controalelor practice, mijloacele legale și practice existente nu sunt determinante pentru stoparea acestor posibile practici. În 7 septembrie, ministrul Afacerilor Interne a transmis că Direcția de Evidență a Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date măsuri de verificare suplimentară pentru adresele unde se constată un număr mai mare de cereri pentru stabilirea reședinței. Printre altele, la adresele la care sunt înscrise cel puțin două menţiuni de reşedinţă valabile situația de pe teren urma să fie verificată de către poliție. Pentru reducerea migrației electorale, autoritățile pot lua în calcul introducerea unor măsuri suplimentare de verificare, dar și clarificarea legislației cu privire la măsurile recurente de control și sancționare.
Expert Forum a solicitat de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D) numărul alegătorilor care și-au schimbat adresa de domiciliu sau reședință în perioada 1 iulie – 27 septembrie 2020. Aceste informații au fost comparate cu cele furnizate 2015 și 2016, pentru o perioadă similară înaintea datei alegerilor. Principalele concluzii: numărul de stabiliri de reședință și domicilii din 2020 este mai mic comparativ cu 2016, an electorali și 2015, an fără alegeri. În București (7.223), respectiv Ilfov (4.778) s-au constatat cele mai multe înregistrări de reședință. Peste 2.000 de stabiliri de reședință s-au înregistrat în Teleorman (2.928), Giurgiu (2.615), Cluj (2.384), Olt (2.302), Călărași (2.178), Sălaj (1.368)”, relevă Raportul celor de la Observatorul Electoral și Expert Forum.
13 județe cu o creștere mai mare de 200 la sută a reședințelor, în 2020
O comparație cu anul 2015 – an neelectoral – relevă faptul că cele mai mari creșteri, peste 200 la sută, s-au înregistrat în 13 județe, între care se află și Sălajul, cu o creștere procentuală a numărului de reședințe stabilite în 2020 față de 2015 de aproape 319 la sută. Referitor la aceste concluzii, am dorit să aflăm și părerea conducerii primăriilor aflate în aceste rapoarte, respectiv primăriile din Dragu, Gâlgău, Lozna și Zalha, acolo unde s-au înregistrat cele mai mari creșteri în ceea ce privește numărul de reședințe stabilite în acest an, până la începutul lunii septembrie. În comuna Dragu, 192 de persoane și-au stabilit reședința în acest an, numărul total al alegătorilor înscriși pe listele permanente în 27 septembrie fiind de 899; în Gâlgău au fost 141 reședințe noi stabilite până la începutul lunii septembrie (față de 4 câți și-au stabilit reședința în 2015 și 29 în 2016), în Lozna 80 (cu un total de 755 de alegători, în 27 septembrie și un număr similar cu alte comune, de reședințe stabilite în anii anteriori) și în Zalha 130 de reședințe stabilite în 2020 (față de două în 2015 și 29 în 2016). Până la închiderea ediției, am putut afla părerea unui singur primar, ceilalți nefiind disponibili sau aflându-se în concediu. Primarul comunei Zalha, Vasile Seliștean (USR), ne-a spus că motivul acestei creșteri spectaculoase a numărului celor care și-au stabilit reședința în comună în acest an ar fi fost unul electoral. „Motivul e evident și se cunoaște. Este vorba despre interese electorale, oamenii << alegând >> să își stabilească reședința în localitate, pentru că legea permite acest lucru. În ceea ce privește situația comunei Zalha, cred că acest demers a fost făcut degeaba de către cei care l-au gândit, având în vedere rezultatul final al alegerilor”, a spus edilul din Zalha, candidatul USR care a reușit să învingă la alegerile din 27 septembrie candidatul PNL, fostul primar Simion Rogoz. Chiar dacă stabilirea reședinței, în condițiile în care este solicitată cu acte doveditoare și urmând procedura legală, nu este un motiv ce poate genera vreo acuzație la adresa cuiva, fenomenul este evident, având în vedere procentele foarte crescute privind numărul de reședințe noi din comune în anul electoral 2020 față de anii precedenți, lucru care ar fi putut influența rezultatul final al alegerilor, mai ales în condițiile în care există comune în care foștii primari care au candidat din nou au pierdut cu doar câteva voturi, așa cum a fost cazul comunei Bobota, primarul PNL pierzând un nou mandat la doar opt voturi diferență. De menționat că din acest top național cu creștere foarte mare a numărului de cetățeni care și-au stabilit reședința în 2020, fac parte 13 județe (din 42 și municipiul București), județul Sălaj fiind pe locul 6 din 13 cu un procent de aproape 319 la sută (reședințe stabilite în 2020 față de alți ani) primul loc fiind ocupat de Teleorman, cu un procent de peste 640 la sută în 2020 față de anii precedenți.
Pentru ca le permite legislatia infecta orientata catre protejarea infractorilor, si al infractiunilor.