Cu toate că România încearcă să-şi facă temele pe cele mai multe domenii, europenii încă ne tratează cu un pronunţat scepticism şi, în ciuda crizei economice, ne impun tot felul de restricţii fiscale. Fondul Monetar Internaţional nu are de gând să scoată lanţul de pe gâtul nostru, şi, din contră, ne obligă să mergem doar în direcţia dorită de Uniunea Europeană. Deunăzi, economişti şi specialişti europeni s-au băgat în bucătăria noastră internă, pentru a ne spune din câte foi să facem plăcinta. Binevoitori ca şi până acum, ei au hotărât că de data aceasta Guvernul trebuie să implementeze reforme structurale şi să îmbunătăţească perfomanţele companiilor de stat. În acelaşi timp, însă, s-a recomandat prudenţă din punct de vedere fiscal pentru a putea profita de legăturile economice şi instituţionale la nivel european.
Altfel spus, românii ar putea câştiga de pe urma acestor legături comerciale şi industriale, nu înainte ca Guvernul să implementeze anumite reforme structurale şi să îmbunătăţească perfomanţele firmelor susţinute din buzunarul tuturor. Ulterior, perspectivele noastre ar deveni mult mai bune, în ce priveşte integrarea comercială şi instituţională a României, ceea ce ar conduce la creşteri ale veniturilor bugetare şi la convergenţa spre ţările bogate.
Fraţii noştri occidentali sunt de părere că România se confruntă cu probleme certe legate de incapacitatea de a accesa fondurile europene pentru proiectele de investiţii, de ineficienţa sectorului energetic şi a pieţei muncii, de presiunile asupra finanţelor publice, de costurile mari din domeniul sănătăţii şi de performanţele scăzute ale companiilor de stat. Pasul bătut pe loc de România, după cum cred analiştii europeni, ar fi justificat de faptul că anul acesta Guvernul s-a confruntat cu opoziţia parlamentului faţă de reforma pieţei muncii, de povara austerităţii şi de sistemul politic fracţionat, aspecte care frânează apariţia unor schimbări în domeniul fiscal, în diminuarea cheltuieilor din sănătate ori eficientizarea societăţilor cu capital de stat.
Fără de reforme şi fără reducerea deficitului financiar, perspectivele economico-fiscale ale ţării nu sunt deloc roz în accepţiunea reprezentanţilor UE. Însă, în ciuda recomandărilor acestora, nivelul de trai al românilor nu pare a fi mai bun. Pentru noi este greu de digerat faptul că de când am acceptat să ne punem lanţul la gât, celor de jos nu le-au crescut veniturile, din contră, au rămas chiar fără loc de muncă şi s-au trezit cu costuri enorme la alimente şi cu facturi astronomice pentru utilităţi. Ne întrebăm atunci, dacă soluţiile ocidentalilor nu dau roade, nu cumva acestea nu ni se potrivesc? Probabil am fi avut nevoie de alte variante, pentru că oricât ar fi europenii de experimentaţi şi oricât de bine a funcţionat la ei strângerea şurubului, la noi ceea ce trebuie strâns nu mai există. Ori dacă plecăm fruntea la tot ce ne impun ei nu putem decât să credem că noi nu avem nici cap, cum nu avem nici şurub.