Cu fiecare an ce trece de la 89 incoace, cred tot mai tare ca unul din cele mai grele lucruri este schimbarea mentalitatilor. Odata ce s-a incetatenit o credinta, fie ea buna sau rea, este foarte greu sa o schimbi. Ai nevoie de tone de rabdare si de perseverenta, trebuie sa fii un bun orator ca sa misti muntii din loc si, desi ti se pare uneori ca esti un Don Quijote de la Mancha in lupta cu morile de vant, trebuie sa nu cedezi. Aceasta mi se pare solutia, cel putin, si in cazul catorva lucruri greu de sters si de urnit din memoria a milioane de romani.
Bunaoara, colectarea selectiva a deseurilor. Este inutil sa facem apologia lui Socrate repetand iar si iar stricaciunile pe care deseurile aruncate aiurea le produc mediului. Sau faptul ca hartiile sunt biodegradabile, pe cand plasticul nu. Sau ca pungile si PET-urile sunt cosmarul padurilor, al apelor si al pasunilor. Toate sunt lucruri pe care majoritatea le stim, chiar daca locuim in oras sau in mediul rural. Traim intr-un secol indeajuns de tehnologizat incat si copiii de la gradinita au acces la media si aud aceste mesaje in spirit eco. Mai greu este pusul lor in practica. Aici survine greul, aici morile de vant au mai multa putere. Asta din cauza ca suferim de nepasare si de sindromul