Sprijinul guvernamental acordat elevilor ca supliment de hrană prin programul Cornul şi laptele ar putea fi înlocuit cu alte variante, care să ţină cont de posibilităţile locale, de doleanţele părinţilor şi de sănătatea şcolarilor.
Cu toate că programul Cornul şi laptele a stârnit, încă de la început, comentarii pentru că nu şi-a atins scopul real, aleşii noştri abia acum s-au trezit să dea altă menire fondurilor. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, declarat zilele acestea că există mai multe variante pentru Cornul şi laptele, fie ca aceste produse să fie distribuite copiilor aflaţi în situaţii de risc (vulnerabili), ori înlocuirea lor cu o masă caldă. Guvernul a convenit că o astfel de decizie se va lua în urma unor consultări cu părinţii şi autorităţile locale, urmând să fie analizată modalitatea de gestionare şi finanţare de către consiliile judeţene, locale, inspectoratele şcolare şi consiliile de administraţie ale şcolilor.
Elevii pot primi hrană caldă
În favoarea acestei idei s-a arătat şi Ioan Abrudan, inspectorul general şcolar al Inspectoratului Judeţean Şcolar Sălaj, care a remarcat că se încearcă o optimizare a actualului program, deoarece s-au primit foarte multe semnale de la părinţi şi cadre didactice că acest sprijin, ajuns la saturaţie, nu este cel mai potrivit pentru a asigura suplimentul de hrană pentru şcolari. Nu vrem să risipim banii cheltuiţi anual la nivel naţional, de circa 100 de milioane de euro, pentru că cei mici s-au plictisit de corn, biscuiţi, brânză sau lapte şi aruncă cea mai mare parte a produselor. Acest fond poate fi valorificat astfel încât să fie avantajat elevul, în funcţie de specificitatea fiecărei şcoli şi de preferinţele părinţilor.
Programul trebuie inclus într-un context mai complex al educaţiei pentru sănătatea copiilor. Cred că majoritatea elevilor îşi doresc hrană caldă, şi pentru aceasta se poate face pauza mai mare, şcolarii să aibă timp să mănânce. Sunt convins că cheltuielile nu pot fi mult mai mari decât cele actuale pentru programul Cornul şi laptele, iar dacă vor trebui suplimentate, bugetele locale sau părinţii pot completa acest fond.
În loc de corn şi lapte, alocaţii mai mari
În Sălaj, 27.712 copii beneficiază în prezent de programul guvernamental Cornul şi laptele, dintre aceştia 6.373 sunt preşcolari, 74 de elevi sunt cuprinşi în unităţi de învăţământ particular, iar diferenţa o reprezintă elevi din clasele I-VIII. Directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj, Violeta Milaş, nu este de acord ca sprijinul guvernamental să fie atribuit pe anumite criterii, doar copiilor defavorizaţi. Mai util ar fi ca banii să fie utilizaţi în centrele de zi, unde copiii să primească hrana caldă după cursuri sau ca acest fond să fie cuprins în alocaţiile tuturor elevilor, pentru că părinţii lor ştiu foarte bine de ce au nevoie aceştia. Din bugetul prevăzut pentru Cornul şi laptele, alocaţia elevilor ar putea fi mărită la 60 de lei şi de ea ar putea beneficia, fără discriminare, toţi copiii.
Pe de altă parte, se tot spune că sunt prea mulţi angajaţi în sistemul bugetar, dar ar fi nevoie de şi mai mulţi dacă ar trebui să se facă anchete sociale şi selecţii pentru a stabili la cine să atribuim produsele alimentare.