Salajul se inscrie intre judetele care au atras cele mai putine fonduri europene prin proiectele autoritatilor locale. Institutul de Politici Publice a elaborat un studiu referitor la atragerea fondurilor structurale si a constatat ca autoritatile de management care gestioneaza fondurile din Romania nu sunt transparente si nu stiu sa reactioneze cand le sunt solicitate, de catre societatea civila, informatii privind proiectele. Concluzia raportului IPP este ca judetele care au atras cei mai multi bani prin programe europene sunt Bucuresti, Iasi, Cluj, Timis, Dolj, Dambovita, Brasov. La polul opus se afla: Ialomita, Caras Severin, Galati, Salaj, Harghita, Maramures si Mehedinti.
Proiectele aprobate din fonduri structurale sunt gestionate de autoritatile de management pentru Programele Operationale Sectoriale (POS) de mediu, transport si competitivitate economica. Reprezentantul IPP a aratat, recent, ca se fac greseli si in bazele de date ale acestor institutii, lucru observat prin afisarea datelor pe site-uri si si-a exprimat speranta ca noul Minister al Afacerilor Europene va juca un rol activ in atragerea de fonduri structurale. S-a constatat ca sunt autoritati locale neinteresate sa depuna proiecte europene, banii ramanand, din cauza lor, blocati.Totodata, se cheltuiesc sume consistente pentru consultanta in vederea realizarii acestor documentatii, care pana la urma nu au nicio finalitate. Din sumele puse la dispozitia Romaniei prin Programul Operational Sectorial pentru transport au fost atrase doar 2,84 la suta. Din fondurile pentru mediu-ape uzate, sisteme integrate de deseuri, sisteme de termoficare, protejarea naturii) cei mai multi bani au fost atrasi in Brasov, Iasi si Arad. Din sumele disponibile pentru programele de competitivitate economica s-a utilizat doar 13,32 la suta.
Raportul nu tine cont de numarul locuitorilor si al primariilor
Prefectul Salajului, Vegh Alexandru sustine ca raportul nu oglindeste realitatea din judetul Salaj.
Acest document nu mi se pare elocvent. Noi nu suntem la coada clasamentului, pentru ca primariile salajene au accesat foarte multe fonduri. Evident ca judetele mai mari atrag sume mai mari, dar intreb, de ce nu s-a facut aceasta analiza in functie de indicatori precum populatia sau numarul unitatilor administrativ-teritoriale din fiecare judet. Daca s-ar fi tinut cont de aceste criterii, cu certitudine Salajul ar fi fost pe primele locuri din tara, a sustinut Vegh Alexandru.
Pentru a-si argumenta spusele, reprezentantul Guvernului in teritoriu a dezvaluit ca numai in aceste zile Salajului i-au mai fost aprobate alte fonduri europene pentru noua finantari pentru proiecte de alimentare cu apa si canalizare, respectiv, la: Carastelec-6,339 milioane de lei, Pericei-8,733 milioane de lei, Sarmasag-6,99 milioane de lei, Ileanda-5,75 milioane de lei, Valcau de Jos-6,946 milioane de lei, Maeriste-6,99 milioane de lei, Crasna-8,893 milioane de lei si Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Simion Barnutiu, comunele Bocsa si Chiesd-6 milioane de lei.
Sunt intr-adevar si comune codase la accesarea de fonduri europene sau guvernamentale. Potrivit datelor centralizate la nivelul Institutiei Prefectului, comunele cu cele mai putine fonduri atrase prin proiecte europene sau nationale sunt: Sanmihaiu Almasului, Surduc, Almasu, Babeni, Cristolt, Napradea, Poiana Blenchii.
Peste 247 de milioane de euro atrase in Salaj
Conform statisticilor din luna iunie referitoare la finantari, din Salaj au fost depuse prin diferite programe si masuri, 37 de proiecte, a caror valoare totala era de 99,47 milioane de le. Pe de alta parte, au fost semnate 64 de proiecte in valoare de 232,194 milioane de euro si au fost finalizate 13 proiecte, in valoare de 14,927 milioane de euro. Prin programul Fondul Roman de Dezvoltare Sociala s-au semnat doua proiecte de 400.261 de euro; prin PHARE CES un proiect de 587.712 euro, iar alte doua au fost finalizate in valoare de 11,377 milioane de euro; prin programul Economia bazata pe cunoastere au fost realizate 7 proiecte in valoare de 222.555 euro. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala masura 125 au fost depuse 14 proiecte si pentru 5 s-a semnat contractul de finantare, pentru masura 313 au fost depuse 9 proiecte, iar pentru 11 s-a semnat contractul de finantare, pentru masura 322 s-au depus 3 proiecte si pentru 22 s-a semnat contractul de finantare, iar pentru masura 431 au fost semnate 3 contracte de finantare. Prin Programul Operational Sectorial Resurse Umane in Salaj sunt patru proiecte lansate, din care: pentru trei proiecte s-au semnate contractele de finantare si unul a fost finalizat. Autoritatile salajene au mai depus patru proiecte in cadrul programului Operational Sectorial de Mediu, pentru toate acestea fiind semnate contractele de finantare. Alte zece proiecte au fost depuse prin POR pentru diferite obiective de infrastructura, pentru 13 proiecte s-au semnat contractele de finantare, si la aceasta data 3 investitii au fost finalizate cu fonduri prin Programul Operational Regional axa 3.