Peisagistica extraordinara intalnita in rezervatia naturala Mlastina de la Iaz, pusa in valoare de speciile rare de plante si animale ce stapanesc zona, aduce un aport turistic substantial judetului Salaj. Aria naturala protejata este situata pe teritoriul comunei Plopis, in localitatea Iaz, la o distanta de 1,5 kilometri de intravilanul satului. Este o mlastina de turba activa – habitat prioritar, care cuprinde o flora interesanta, cu un numar redus de specii, in principal specii de muschi de turba, specii de plante de interes comunitar, dar si un important sediment acumulat in stratul de turba, care reprezinta un esantion natural autentic pentru istoricul padurilor din regiune.
Pe langa toate acestea, mlastina ascunde in adancuri legende vechi de peste secole, invaluite in mister. Potrivit administratorului public al comunei, Alexandru Bodea, una dintre legendele care planeaza asupra Mlastinii de la Iaz dateaza de dinainte de 1900. O legenda transmisa din generatii in generatii spune ca, in urma cu multi ani, o seceta cumplita a secat vaile din comuna, singura sursa de apa ramanand mlastina inconjurata de dealuri si munti. Privati de alte surse de apa, oamenii locurilor s-au indreptat spre mlastina. Atunci au inceput sa sape un sant urias in dealul care despartea satul de mlastina. Tocmai pe cand se pregateau sa incheie lucrarea, o furtuna nemaivazuta, cu tunete si fulgere, s-a abatut asupra locurilor, umfland debitul vailor. Oamenii s-au speriat de fortele naturii si au incetat lucrarea. De atunci, locul cu pricina a fost privit ca un tabu, ca o zona ce nu trebuie atinsa de mana omului, povesteste Alexandru Bodea.
O alta legenda, printre care se strecoara si un sambure de adevar, este cea a unei ciobanite care si-a pierdut turma de animale in mlastina. Administratorul public al comunei Plopis a relatat ca aceasta povestire sta la baza bailor termale de la Iaz. Legenda spune ca ciobanita a intrat in mlastina incercand sa-si salveze turma de animale. Intr-un final, a pierit in apele mlastinii impreuna cu dobitoacele. Afland de tragedie, oamenii din sat au inceput sa caute prin apa trupul ciobanitei. Zile in sir au stat in apele mlastinii atat batrani cat si tineri, insa nu au dat de trupul acestuia. Intre timp, satenii au observat ca nu mai simt dureri de spate, ca au inceput sa se simta mai bine. Atunci au realizat ca apa mlastinii are proprietati curative. Asa au luat nastere baile termale de la Iaz, a explicat reprezentantul comunei Plopis.
Mlastina reprezinta un extraordinar areal de cercetare stiintifica, ramas la aceasta data cu multe necunoscute. Faptul ca la o singura colectare intre putinele specii s-a gasit o specie nesemnalata in intreaga tara demonstreaza valoarea acestui habitat din punct de vedere coleopterologic. Bazat pe aceasta, se presupune ca si fauna de coleoptere acvatice, de sol, etc din Mlastina de la Iaz contine specii inca necunoscute, un argument in plus pentru protectia ariei.
Pentru punerea in valoare a acestei zone, conducerea comunei a accesat mai multe proiecte de dezvoltarea regiunii, cel mai important fiind proiectul Managementul durabil al rezervatiei naturale Mlastina de la Iaz, cofinantat prin Programul Operational Sectorial (POS) Mediu. Obiectivul general al proiectului il reprezinta asigurarea unui management durabil in aria naturala protejata de interes national, respectiv Mlastina de la Iaz, in vederea conservarii habitatului, a florei si faunei specifice ariei naturale protejate, in scopul protectiei si imbunatatirii biodiversitatii si a patrimoniului natural.
Valoarea totala a proiectului este de 674.182 de euro, co-finantarea fiind asigurata prin POS – Axa Prioritara 4