Neraportarea infectiilor intraspitalicesti este una din problemele sistemului sanitar romanesc care a atras atentia conducerii Sanitas Salaj, ne-a declarat presedintele acestei organizatii, Chelement Hodis. Faptul ca aceste cazuri sunt tinute ascunse inseamna tainuirea disfunctionalitatilor spitalului sau a clinicii, astfel ca nici nu poate fi vorba de gasirea unor solutii pentru ca ele sa fie remediate. Acest lucru trebuie categoric remediat, a subliniat liderul sindical.
Cele peste 8.200 de infectii nosocomiale inregistrate in 2010, la nivel national, sunt mai putine decat cazurile similare dn anul anterior. Totusi, acest lucru nu este linistitor, tocmai din cauza ca scaderea inregistrata de la un an la altul este pusa de reprezentantii Ministerului Sanatatii pe seama faptului ca medicii nu declara datele reale, preferand sa „diminueze” si numarul, dar si importanta acestor infectii intraspitalicesti. „Exista diferente foarte mari intre ceea ce se raporteaza si realitate, iar daca situatiile nu sunt raportate, si posibilitatea de identificare a sursei de infectie scade dramatic. Acest lucru trebuie neaparat corectat”, a declarat Chelement Hodis. In plus, pentru a solicita finantare in vederea imbunatatirii conditiilor din spitale, trebuie sa existe o necesitate clar specificata, lucru greu de realizat intr-un peisaj medical in care aceste infectii-indicatori sunt tinute „la secret”.
De fapt, medicii romani raporteaza de zece ori mai putine cazuri de infectii intaspitalicesti decat cele existente in realitate, desi exista criterii exacte de depistare si raportare a lor, prevazute de legislatia in vigoare. Astfel, in Romania se raporteaza circa 1-2 la suta din infectiile nosocomiale, cam de zece ori sub nivelul real, avand in vedere ca toate tarile civilizate raporteaza intre 8-10 procente.
In timp ce in sistemul sanitar romanesc totul este foarte frumos si minunat, Statele Unite ale Americii raporteaza 9 la suta, Germania – 8 la suta, iar la nivelul Uniunii Europene se spune ca un bolnav din zece face infectie nosocomiala. In Romania, insa, numerosi medici si manageri ascund aceste cifre de teama sanctiunilor, de rusine, dar si din cauza ca nu inteleg ca aceste infectii sunt inevitabile in activitatea medicala, unde se lucreaza cu carne vie, si, in plus, sunt un indicator util de calitate a actului medical. Probabil, aceasta este situatia si in Salaj, unde pe intreg parcursul anului trecut, au existat doar 83 de infectii nosocomiale raportate – majoritatea – 60 – fiind la Spitalul Judetean de Urgenta Zalau.
Personal medical cu boli profesionale
In ceea ce priveste imbolnavirile la locul de munca, dar neraportate de catre personalul medical, Chelement Hodis a declarat ca nu cunoaste asemenea cazuri la nivel de judet. „Potrivit legislatiei in vigoare, personalul medical este obligat sa raporteze orice incident petrecut in timpul muncii, pentru a se putea lua masurile care se impun. Nu spun ca nu au fost medici si asistenti care nu s-au imbolnavit la locul de munca, doar ca eu nu stiu sa existe cazuri neraportate”, a declarat liderul de sindicat.
Angajatii din spitalele salajene sufera, in multe cazuri, de boli profesionale, cu care s-au pricopsit in cadrul sectiilor in care lucreaza. Odata ce au depistat ca sufera de asemenea boli si au comunicat acest lucru, facandu-se si incadrarea intr-o grupa profesionala, angajatii din sistemul sanitar care se pensioneaza au dreptul la niste procente in plus.
Multe din bolile profesionale devin cronice
Bolile profesionale, in sensul Legii Protectiei Muncii, sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparate si sisteme ale organismului in cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de contract de munca existent intre angajator si angajat. Statisticile actuale estimeaza ca 30-40 la suta dintre cazurile de boli profesionale evolueaza implacabil in sensul cronicizarii, iar 10 la suta determina incapacitate permanenta de munca. Din acest motiv, bolile profesionale sunt considerate adevarate „epidemii silentioase din cauza ca, fiind greu diagnosticate sau descoperite tarziu, ele nu mai pot asigura reversibilizarea starii functionale a individului.