Sălăjenii ar putea scăpa de datoriile rămase în urma executărilor silite

Iese Soarele şi pe străzile sălăjenilor, ale tuturor românilor aruncaţi în vârtejul băncilor, din care credeau că nu vor mai putea ieşi niciodată. „Executaţii” silit ar putea rămâne fără alte datorii, pe care băncile le pun în spatele lor după executarea garanţiilor imobiliare.

Potrivit legislaţiei în vigoare, cei executaţi de bănci rămân în continuare „sclavii” acestora, care înţeleg că diferenţa de bani rezultată din preţul iniţial al imobilului, de la data creditării şi cel pe care acesta îl are la data executării silite, trebuie plătită exclusiv de noi, „fraierii” şi prin urmare banca să fie cea care doar profită mereu de „vremurile bune”, iar pe cele „rele” să nu şi le asume, nici măcar parţial, niciodată.

Un proiect legislativ legat de soarta tristă a multor credite imobiliare, a fost înaintat Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi aprobare, de către grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Această lege este menită să stopeze abuzurile multor bănci, care aruncă în pragul disperării, practic de două ori, un debitor care nu-şi mai poate achita ratele şi predă, de bună voie sau silit, garanţia (imobilul) existentă în contract.

Deputatul Lucian Bode sprijină acest proiect

Copreşedintele filialei sălăjene PNL, deputatul Lucian Bode, ne-a declarat legat de acest proiect legislativ: „Susţin această iniţiativă a colegului meu, şi sunt de părere că riscurile trebuie împartite între instituţiile bancare şi cei care acceseaza credite. Aşa după cum este precizat în expunerea de motive, în contextul în care debitorii – persoane fizice – din contractele de credit nu dispun de mijloacele necesare achitării creditului către instituţia de credit, către instituţia financiară nebancară sau către cesionarul creanţei, poate apărea situaţia în care, deşi imobilul aflat în proprietatea debitorului a fost valorificat în urma executării silite, să rămână o diferenţă de plată din partea debitorului. Situaţia este inechitabilă întrucât instituţia de credit sau, după, caz, instituţia financiară nebancară a acordat, în principiu, un credit în condiţiile în care valoarea imobilului a fost stabilită chiar de către evaluatori agreaţi de creditor. Prezentul proiect de lege îşi propune să protejeze debitorii contractelor de credit de abuzurile cesionarilor de creanţe şi, în egală măsură, să partajeze, într-un mod cât mai echitabil, riscurile devalorizării bunului între creditor şi debitor.” Deputatul a venit în susţinerea acestui proiect legislativ care ar putea schimba în bine soarta multor români rămaşi şi fără case, dar şi cu datorii, de care nu sunt direct răspunzători, din cauza faptului că băncile înţeleg să arunce pierderile rezultate din inflaţie sau căderea pieţei imobiliare, exclusiv în spinarea celor care au făcut credite imobiliare. Prezentul proiect de lege îşi propune să creeze un mecanism prin intermediul căruia predarea de către debitor creditorului, a imobilului aflat în proprietatea sa, ca urmare a acordării de către acesta din urmă a unui credit, să stingă integral obligaţia debitorului. Darea în plată reprezintă o soluţie echitabilă atât pentru debitor, cât şi pentru creditor care, la momentul acordării creditului, a apreciat că imobilul adus ca şi garanţie acoperă valoarea acordată. Mai mult, prezenta lege va conduce la reintroducerea rapidă a imobilelor în circuitul civil. Acestea sunt, momentan, indisponibilizate, pe de-o parte, din cauza contestaţiilor la executare formulate de către debitori şi, pe de altă parte, din cauza evaluărilor care nu mai sunt în concordanţă cu nivelul actual al pieţei.” a adăugat Lucian Bode.

Senatorul Alexandru Vegh doreşte echitate şi asumare

Senatorul UDMR ne-a declarat faptul că situaţia în care mulţi sălăjeni se găsesc datorită acestor datorii tip „coadă” este una extrem de gravă, şi că acest proiect legislativ ar putea aduce o stare de normalitate şi echitate în relaţia client-bancă, pe segmentul creditelor imobiliare. Senatorul a făcut referire şi la dezastrul creditelor în monedă elveţiană spunând că din aceasta calamitate bancară ar trebui să înveţe atât clienţii cât şi băncile, pe viitor. „Categoric, susţin acest proiect pe care îl consider cât se poate de normal şi firesc. Băncile vor trebui să accepte faptul că este nefiresc şi nedrept să arunci nenorocirea doar în spatele celor creditaţi. O pierdere, indiferent care ar fi sau în ce cuantum, atâta timp cât vine în lipsa vinei clientului, trebuie în mod cert asumată şi de bancă. Trebuie găsită o soluţie de compromis prin care clientul să nu fie indus în eroare şi obligat să care în spate povara unei datorii venită din dezechilibrele pieţei imobiliare, inflaţiei sau fluctuaţiilor valutare, atunci când se află în imposibilitatea de a mai achita creditul. De vreme ce în contract este stipulat clar că prin neplata datoriei banca execută garanţia imobiliară, nu mi se pare normal ca după executare, datorită preţului de piaţă sau a unui curs valutar dezechilibrat, banca să impute clientului, practic,o nouă datorie, nespecificată iniţial în contract” a spus senatorul sălăjean Alexandru Vegh.

În expunerea de motive a acestui proiect legislativ se arată faptul că, în contextul în care debitorii – persoane fizice – din contractele de credit nu dispun de mijloacele necesare achitării creditului către instituţia de credit, către instituţia financiară nebancară sau către cesionarul creanţei, poate apărea situaţia în care, deşi imobilul aflat în proprietatea debitorului a fost valorificat în urma executării silite, să rămână o diferenţă de plată din partea debitorului. Situaţia este inechitabilă întrucât instituţia de credit sau, după, caz, instituţia financiară nebancară a acordat, în principiu, un credit în condiţiile în care valoarea imobilului a fost stabilită chiar de către evaluatori agreaţi de creditor. Prezentul proiect de lege îşi propune să protejeze debitorii contractelor de credit de abuzurile cesionarilor de creanţe şi, în egală măsură, să partajeze, într-un mod cât mai echitabil, riscurile devalorizării bunului între creditor şi debitor.

Prezentul proiect de lege, care transpune şi prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, îşi propune să creeze un mecanism prin intermediul căruia predarea de către debitor creditorului a imobilului aflat în proprietatea sa, ca urmare a acordării de către aceasta din urmă a unui credit, să stingă integral obligaţia debitorului. Darea în plată reprezintă o soluţie echitabilă atât pentru debitor, cât şi pentru creditor care, la momentul acordării creditului, a apreciat că imobilul adus ca şi garanţie acoperă valoarea acordată. Obligaţia juridică (juris vinculum) se stinge prin plată, atunci când prestaţia datorată este executată de bună voie; plata (solutio) reprezintă executarea obiectului însuşi al obligaţiei, astfel cum rezulta din art. 1469 C. civ. Darea în plată (datio in solutum) este o novaţie prin schimbarea obiectului obligaţiei, care nu mai este plătită în natură, ci printr-un alt bun sau o altă prestaţie echivalentă. În prezentul proiect de lege, prestaţia echivalentă constă în bunul imobil ipotecat în favoarea creditorului.

Împărţirea egală a riscului, implicit a pierderilor

Restabilirea echilibrului contractual înseamnă că, în situaţia unei “crize a contractului”, părţile împart riscul. În cadrul procedurii de executare silită, bunul, care a ajuns la o valoare mult scăzută faţă de valoarea iniţială, nu va acoperi decât parţial creanţa, iar debitorul care nu deţine un alt bun urmăribil, în mod evident, nu va putea achita diferenţa de credit rămasă neacoperită. Aşadar, o datio in solutum salvează atât situaţia debitorului (prin excepţie de la răspunderea nelimitată, primind şansa unui nou început), cât şi cash-flow-ul creditorului (care nu va mai trebui să constituie provizioane şi să suporte costuri legale). Debitorul va partaja, astfel, riscul scăderii valorii proprietăţii cu creditorul.

Prezenta lege va conduce la reintroducerea rapidă a imobilelor în circuitul civil. Acestea sunt, momentan, indisponibilizate, pe de-o parte, din cauza contestaţiilor la executare formulate de către debitori şi, pe de altă parte, din cauza evaluărilor care nu mai sunt în concordanţă cu nivelul actual al pieţei.

Prezentul proiect de lege este în concordanţă şi cu tendinţele CtEDO (CtEDO, Cauza 20/7/2004 – Bäck contra Finlanda) şi CJUE (Cauza C-34/13, Kusionova) care sunt în sensul protejării dreptului la locuinţă familială a debitorului. Dreptul intern poate extinde sfera protecţiei şi către alte categorii de debitori şi de imobile. Nu putem decât să sperăm că acest proiect legislativ va prinde viaţă şi prin aceasta, un alt abuz între multe altele practicate astăzi de bancherii români va lua sfârşit, într-un cadru legal cât se poate de firesc într-o societate democratică în care cetăţeanul nu trebuie să fie mereu singurul care încasează, din partea statului sau a băncilor, tot ce este rău şi păgubos.

 

One Thought to “Sălăjenii ar putea scăpa de datoriile rămase în urma executărilor silite”

  1. militaru gheorghe

    Oferta anului, doar aici si acum! Oferim seriozitate maxima pentru cei care sa castige bani! NU este necesara niciun fel de experienta! Oferim curs gratuit si complet de instruire de la zero! Selectam urgent dezvoltatori de proiect pentru piata nationala si mondiala. Plata castigurilor realizate este garantata prin contract legal. Se lucreaza part-time (in timpul liber) sau full-time, la alegere. Cerem seriozitate maxima si dorinta de a invata ceva absolut nou si de viitor. Va oferim alte detalii dupa ce trimiteti textul ”Info” la adresa de email:autotestsibiu1@yahoo.com 

Dă-i un răspuns lui militaru gheorghe Anulează răspunsul