Sălajul ar putea pierde în următorii ani şapte comune

Lege administrativ-teritorială fără precedent

Reclasificarea tuturor localităţilor şi unificarea comunelor depopulate sunt principalele schimbări pe care acest proiect de anvergură le va aduce în toate unităţile administrativ-teritoriale din ţară, în viitorul apropiat. Oraşe precum Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi sau Timişoara vor căpăta statutul de “pol regional principal”. Guvernul propune reclasificarea oraşelor în şapte categorii şi a comunelor în două, în funcţie de câţiva parametri ce iau în calcul realitatea socială a prezentului. Proiectul promovat de Ministerului Dezvoltării arată în ce categorii urmează să se înscrie localităţile şi prevede că actualizarea clasificării se va face la fiecare trei ani. Proiectul prevede o măsura cu mare impact social, administrativ şi politic: localităţile cu scăderi drastice de populaţie să fie unificate cu altele, din cadrul ariilor funcţionale, la iniţiativa autorităţilor locale. Dacă până în anul 2025, comunele vizate nu ating anumiţi indicatori, ele vor fi unificate cu altele învecinate, la iniţiativa Guvernului, fără a fi necesar vreun demers din partea administraţiei judeţene respective. 

 Reclasificarea regiunilor urbane: Zalău – municipiu cu potenţial transnaţional

Municipiu-capitală, de importanţă naţională şi europeană: Bucureşti.Municipii poli regionali principali, cu potenţial transnaţional (conditii: peste 250 de mii de locuitori şi 400 de mii în aria funcţională, sedii de instituţii de interes naţional, minim o universitate cu peste zece mii de studenţi sau cu specializare unică pe ţara, spitale de categoriile I şi II şi monoprofil cu nivel de competenţă înalt, Institute Naţionale de Cercetare-Dezvoltare) – doar cinci municipii: Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara .

Municipii poli regionali secundari (condiţii: peste 100 de mii de locuitori şi 300 de mii în aria funcţionala, sedii de instituţii de interes judeţean / supra-judeţean, accesibilitate la sistemele de transport, cel puţin o universitate, spitale de categoria III şi IV / V, o entitate de Inovare şi Transfer Tehnologic): Arad, Piteşti, Bacău, Oradea, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Galaţi, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Mureş, Piatra Neamţ, Ploieşti, Satu Mare, Sibiu, Suceava şi Râmnicu Vâlcea.

Municipii poli judeţeni principali cu potenţial transnaţional (condiţii: peste 40 de mii de locuitori şi 200 de mii în aria funcţională, sedii ale administraţiilor judeţene, minim o filială de universitate sau unitate postliceală, spital de categoria III si IV/V, instituţii culturale de reputaţie judeţeană) Alba Iulia, Zalău,  Bistriţa, Reşiţa, Sfântu Gheorghe, Târgovişte, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Deva, Călăraşi, Slobozia, Giurgiu, Slatina, Alexandria, Tulcea, Vaslui şi Focşani.

Municipii şi orase poli judeţeni secundari. Condiţii: peste 20 de mii de locuitori şi 50 de mii in zona de influenţă/cu potenţial de arie funcţională urbană, minim o filială universitară sau unitate postliceală (Turda, Dej, Sighişoara, Paşcani etc). Municipii şi oraşe centre urbane cu rol zonal. Condiţii: peste cinci mii de locuitori şi 30 de mii în zona de influenţă / potenţial de arie funcţională urbană, minimum 1 liceu / grup şcolar, spital de categoria IV / V sau centru de permanenţă, Instituţii culturale de importanţă locală. Aici se regăsesc şi oraşele Şimleu Silvaniei şi Jibou.

Municipii şi oraşe centre urbane cu funcţii specializate, municipii şi oraşe necuprinse în categoria precedentă şi care sunt, de regulă, subordonate unui municipiu din categoriile I-V, caracterizate printr-un specific turistic, economic, de transport, energetic, rezidenţial, etc. Condiții: cel putin două, şi anume acces la drumuri naţionale şi judeţene, acces la o magistrală feroviară în limita a 100 km și autogară în limita a 30 km; minimum 1 liceu / grup şcolar. În această ultimă categorie intră şi oraşul Cehu Silvaniei.

 Un nou concept administrativ „Oraşe cu caracteristici rurale”

Cel puţin deocamdată, judeţul Sălaj nu se regăseşte pe lista judeţelor din care, un oraş, sau mai multe, urmează să fie transformate în “oraşe rurale”. Guvernul defineşte aceste localităţi ca “acele oraşe care satisfac comulativ cele puţin trei din următorii patru indicatorii: peste 30 la sută din populaţie se ocupă cu agricultura, mai puţin de 50 la sută din totalul străzilor sunt modernizate, scăderea numărului de locuitori în ultimii 20 de ani şi peste 40 la sută din populaţie cu domiciliu în sate aparţinătoare şi localităţi componente, altele decât localitatea reşedinţă de unitate administrativ teritorială”. Pe lista oraşelor cu caracteristici rurale identificate de guvern intră majoritatea comunelor transformate forţat în oraşe în anul 2004. Locuitorii sunt nemulţumiţi din cauza faptului că trebuie să platească impozite calculate la nivelul oraşelor, însa fără a beneficia de infrastructură şi dotările specifice unui oraş. Oraşele sălăjene “scapă” de această catalogare, în zona de nord -vest a ţării existând doar trei oraşe care vor deveni “rurale”, toate din judeţul vecin – Maramureş: este vorba despre Târgu-Lăpuş, Dragomireşti şi Siliştea de Sus.

Comunele care riscă să dispară de pe harta Sălajului în urma unificării administrative

Scăderea drestică a populaţiei este unul dintre principalii factori care ar putea duce la dispariţia unor localităţi de pe harta judeţelor. Dacă în privinţa oraşelor, Sălajul nu este în pericol să piardă, administrativ cel puţin, în urma proiectului de transformare a unor oraşe mici în oraşe cu caracteristici rurale, în privinţa comunelor nici judeţul nostru nu face excepţie. Cea mai mare scădere a populaţiei înregistrată în ultimii 25 de ani în judeţul Sălaj este în comuna Zalha, acolo unde populaţia a scăzut cu 45 la sută. Urmează, în ordine, comunele Gîrbou, cu o scădere a populaţiei de 36.7 la sută, Nușfalău -36.3 la sută, Almașu -35.7, Letca -32.6 la sută, Poiana Blenchii -31.7 la sută, Băbeni -31.6 şi Carastelec cu o scădere de 31 la sută a populaţiei. În ceea ce priveşte statistica privind municipiile, orașele și comunele care au în structura lor sate cu mai puțin de 100 locuitori, în judeţul Sălaj lista cuprinde oraşul Şimleu Silvaniei şi comunele Almașu, Buciumi, Camăr, Carastelec, Chieșd, Creaca, Cuzăplac, Dobrin, Gîlgău, Halmășd, Ileanda, Letca, Lozna, Marca, Pericei, Poiana Blenchii, Surduc, Șărmășag, Valcău de Jos şi Zalha.

În ţară, scăderi ale populaţiei, cuprinse între 20 şi 50 la sută, s-au înregistrat în aproape 50 de oraşe şi municipii şi circa 170 de comune. Cea mai mare scădere a numărului de locuitori din ultimii 25 de ani s-a înregistrat în municipiul Braşov, unde populaţia a scăzut cu peste 21 la sută, un minus de peste 76.000 locuitori.

4 Thoughts to “Sălajul ar putea pierde în următorii ani şapte comune”

  1. Tăunu

    Atunci când Ceauşescu a făcut planul de comasare a cătunelor şi satelor aruncate în creerii munţilor şi transformarea lor în comune dezvoltate, jâdanii de la europa liberă se dădeau cu curul de pământ şi făceau clăbuci la gură, cică Ceauşescu distruge satul românesc. Acum este evident că aceasta a fost idee bună, tot acolo se ajunge, la oraşe rurale, cum era planificat, pe vremea comuniştilor, Sărmăşagul, de exemplu !

  2. Stainer Himmler...

    Nu va tat sparieti atata fiindca in Salaj si Romanica in general ,in urmatorii ani,o sa aveti parte de o explozie uriasa a natalitatii deoarece conationalii vostrii,puraii,au grija ca sa se f..ta temeinic,ca iepurii si sa puiasca constant,mai ceva decat comesenii lor de la „Restaurant Conteiner”,sobolanii!

  3. Anonim

    Scaderea locuitorilor comunei Nusfalau se datoreaza desprinderii din comuna ale satelor Boghis si Bozies, care alcatuiesc in prezent comuna aparte !

  4. Anonim

    Si care sunt comunele care dispar?

Leave a Comment