Primim la redacţie: Pista de bicicletă de pe strada Gheorghe Doja, nu e funcțională și prezintă pericole de accidente

Relatez aici o disfuncționalitate administrativă locală și legislativă națională, în ceea ce privește transportul public cu bicicleta, în special, în Mun. Zalău, în urma unui incident prin care am trecut ieri și care m-a determinat să studiez mai mult acest aspect, problematic și în alte orașe. Aflat în trafic, pe bicicletă, în Zalău, pe stradă Gheorghe Doja, recent reabilitată, am fost claxonat insistent de un șofer, în timp ce m-a depășea. Insistența cu care a claxonat m-a deranjat așa că l-am urmărit, ajungându-l la primul semafor. Mi-a spus: ,,Ce cauți pe drum cu bicicleta? De ce nu ești pe pistă?’’ I-am răspuns: Pentru că pistă nu e funcțională.
Ajuns acasă, analizând lucrurile, mi-am dat seama, cât de periculos și ineficient a devenit deplasarea pe bicicletă în Zalău, odată cu reabilitarea străzilor și executarea pistelor de bicicletă, inpracticabile, cât și pericolul existent pentru pietoni și ceilalţi utilizatori a drumurilor, în condițiile legislației actuale corelate cu realitatea din teren.
Să le luăm pe rând (extrase relevante):
1. O.UG. 195/2002 Codul Rutier (actualizat):
– Art. 6 (25) Pista pentru biciclete – subdiviziunea părții carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pistă separată de drum, special amenajată, semnalizată și marcată corespunzător, destinată numai circulației bicicletelor și trotinetelor electrice;
– Art. 72 (1) Pietonii sunt obligați să se deplaseze numai pe trotuar.
2. Regulament pentru aplicarea OUG 195/2002 (actualizat):
– Art. 3 (1) Administratorul drumului public este obligat să asigure viabilitatea acestuia.
– Art. 100 Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părțile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru mopede, biciclete și celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse și pe acostament în sensul de mers, dacă circulația se poate face fără pericol.
-Art 160 (3) Dacă pe direcția de deplasare există o pistă pentru biciclete, semnalizată că atare, conducătorii vehiculelor prevăzute la alin.1 (biciclete și mopede) sunt obligați să circule numai pe această pistă. Se interzice circulația altor participanți la trafic pe pistă pentru biciclete.
– Art. 167 (1) Se interzice pietonilor și persoanelor asimilate acestora: g) să circule pe pistele pentru biciclete, amenajate și semnalizate corespunzător.
Șoferul, strict legislativ rigid, avea dreptate. (este ilegal să circuli cu bicicleta pe carosabil / partea motorizată a drumului atât timp cât există pistă de biciclete)
3. Site-ul Primăriei Mun. Zalău: ,,Stradă Gheorghe Doja a fost reabilitată – Obiectivul general al acestui proiect îl constituie modernizarea străzii Gheorghe Doja, care face legătura între Piața Iuliu Maniu și DN IF, având lungimea de 1,9 km. Scopul principal al proiectului este realizarea unor sisteme de transport urban durabil, dezvoltarea modurilor nemotorizate de deplasare, descurajarea traficului privat și reducerea utilizării acestuia, îmbunătățirea transportului public (creșterea vitezei de deplasare, a eficienței, frecvenței mijloacelor de transport public de călători, etc), precum și reducerea emisiilor de C02 echivalent.
Dar, în realitate situația e altă:
1. În acest moment, în România, nu există un normativ actual care să stabilească specific cum trebuie trasate pistele pentru biciclete, astfel că fiecare primar procedează cum crede. ,,România nu beneficiază în acest moment de norme privind proiectarea și execuția pistelor pentru biciclete la standarde europene’’. Se menţionează în Referatul de aprobare a Proiectului de ordin pentru aprobarea Ghidului de proiectare a infrastructurii pentru biciclete, care se află în stand by, din 2016, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
2. Lățimea, semnalizarea, suprafața de rulaj, regimul de viteză, fluiditatea, viabilitatea, conectivitatea pistelor, integrarea ca rețea de mijloc de transport alternativ în ansamblul infrasructurii rutiere urbane, existența unor cerințe minime de securitate obligatorii privind siguranță cicliștilor, nu sunt reglementate în România, astfel aceste aspecte rămân ignorate și de administrația locală.
3. Practica Europeană prevede (pe scurt): Există câteva aspecte-cheie ale planificării și designului infrastructurii pentru biciclete. Acestea includ integrarea pistelor pentru biciclete în spațiul comun cu cel al traficului motorizat, siguranța biciclistului și, în special, continuitatea rețelei de piste pentru biciclete. Mai multe călătorii pot fi efectuate pe o rețea continuă și bine conectată de piste decât pe un număr mare de piste de tip ”stop and start” care compromit viteză și siguranța biciclișților.
Judecând la rece, azi, ca ciclist în Zalău, ești pus pus în următoarea situație absurdă și frustrantă: Continui să folosești şoseaua motorizată, ilegal, unde există și pistă, pasibil de sancțiuni, pe cont propriu, fără nici o protecție de obligativitate din partea șoferilor, risc mare de accident sau folosești pistele, prin obligativitate, acolo unde există, cu risc crescut de accident, cu nenumăratele încălecări și descălecări de pe bicicletă, pentru parcurgerea obstacolelor, a rampelor, a bordurilor înalte ce nu pot fi trecute de pe bicicletă, a mașinilor parcate pe pistă, a pietonilor, a indicatoarelor amplasate în mijlocul pistei, a întreruperii frecvente a pistelor pentru acordarea priorității mașinilor care întră sau ies de pe proprietățile private, a traversărilor pietonale de pe o parte pe alta a drumurile în lipsa unei conectivităţi a pistelor și a altor puncte de conflict. Rezumând: pe drum nu ai voie, iar pistă nu o poți folosi. Nu cred că asta s-a dorit, dar ignoranța a condus la acest rezultat.
E greu de înțeles pe ce se bazează Primăria când spune, odată cu recepția lucrărilor, că ,,Scopul principal al proiectului este realizarea unor sisteme de transport urban durabil, dezvoltarea modurilor nemotorizate de deplasare, descurajarea traficului privat și reducerea utilizării acestuia, îmbunătățirea transportului public (creșterea vitezei de deplasare, a eficienței, frecvenței mijloacelor de transport public de călători, etc), precum și reducerea emisiilor de C02 echivalent’’. Realitatea din teren demonstrează contrariul, ceea ce nu însemna decât că sunt enunțuri teoretice fără nici o acoperire reală, în consecință, fără nici o valoare (pt. a demonstra atașez poze și invit părțile interesate la testarea acestor piste).
Totuși, coexistând, pentru a îndrepta lucrurile, cât încă sunt și alte străzi în lucru de reabilitare, fac câteva recomandări Primăriei, Administratorului Drumului Public, Poliției Rutiere, cât și șoferilor, că înainte de a obliga, interzice, sancționa, claxona și înjură să țină cont de cele enumerate și de următoarele: Recomandări personale făcute din perspectiva exhaustivă, din postura de ciclist, care parcurge aproape 1000 de km pe an, pe bicicletă, doar în orașul Zalău, de conducător auto, pieton, precum și din experiență avută în alte țări cu infrastructuri superioare:
1. Cele mai practice și eficiente piste sunt cele construite pe partea motorizată.
2. Pistele de bicicletă funcționează numai dacă sunt combinate într-un singur sistem.
3. Construite pe trotuar, un impact la 30 km/h (limite europene superioare) cu un pieton, poate fi devastator.
4. Construite pe trotuar, intervine dificultatea persoanelor cu deficiențe de vedere în a detecta cicliștii (cazuri rare, dar posibile).
5. Construite pe carosabil, scade probabilitatea de accidente, deoarece fluxul motorizat este mult mai previzibil decât cel pietonal.
6. Consultarea Draft-ului ,,Ghid metodologic de reglementare a proiectării, execuţiei, utilizării şi mentenanţei lucrărilor de infrastructură pentru biciclete’’ disponibil pe site-ul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, chiar dacă acesta nu este încă în vigoare.
7. – Share the road – este o înțelegere tacită, mutuală, bazată pe respect reciproc și înțelegerea reciprocă a nevoilor fiecăruia dintre participanții la trafic.

Sergiu Imbre,
Zalău 01.01.2022

7 Thoughts to “Primim la redacţie: Pista de bicicletă de pe strada Gheorghe Doja, nu e funcțională și prezintă pericole de accidente”

  1. marius

    atentie la cratima…cam abuzezi de ea.:))))

  2. Anonim

    Zalau nu e un oras in care se poate folosii bicicleta intensiv deoarece din cauza reliefului jumatate din parcurs il faci pe bicicleta si jumatate pe langa bicicleta !!!

    1. Anonim

      Bai fratele meu inteligent.Orice deal pe care-l urci,o sa-l si cobori. Bro.Ca n-ai sa te sui la Ceruri.Inca !!!

  3. Anonim

    chiar asa.ce rost are panoul ala lateral al statiei de autobuz? ma rog,in afara de cresterea pretului.

  4. Anonim

    Felicitări pentru prezentare, documentare și sugestiile de reglementare! Celui cu observațiile legate de ortografie, s-o lase pentru alte articole, cel care a scris nu e jurnalist, e doar o persoană care vrea să contribuie la bunul mers al lucrurilor și în orașul acesta. Și chiar e scris bine și documentat! La cât mai multe astfel de articole!

  5. Anonim

    Bine punctat Sergiu.De fapt asa zisele piste pentru biciclisti sunt o mare gogorita!Trebuiau facute fiinca asa cerea finantatorul ( cre’ca UE).De fapt sunt o bataie de joc.Pacat ca n-ai facut poze si pe Republicii (Coposu ).Acolo pistele sunt deja parcari, asa cum au fost trotuarele de dinainte.Ca sa nu mai vorbim de asa zisul „asfalt” turnat pe carosabilul respectivei strazi.A propos’,cine a acceptat din cadrul Primariei aceasta „lucrare”?
    Si ca tot veni vorba de statii de autobuz: Ce rost are ca statia terminus a unei linii sa aiba copertina si alte alea? Cine si ce o sa astepte acolo?

  6. Anonim

    Cea mai buna solutie era ingustarea trotuarelor cu echivalentul actualelor piste si crearea lor pe carosabilul extins.Cu stalpi din plastic pentru delimitare bla.bla.Asa n-aveai coliziuni cuport alternativ da pietonii,nu trebuia sa te dai jos la fiecare colt de strada ca sa-ti iei bitza-n brate s.a.m.d.
    Si pe parcursul Astralis-Gara se putea renunta la scuarurile alea din mijlocul drumului.Prin mutarea unui sens de circulatie pe locul scuarurilor s-ar fi creat pe una din partile drumului un spatiu pentru piste cu doua benzi de 1 m fiecare.Tot vorbim de transport alternativ da’nu facem nimic.Eu ma duc la servici in zona industriala de cand da coltul ierbii pe bicicleta.Din Stadion.Aventura urbana ce mai.Culmea ca folosesc carosabilul, de acasa pana in centru(adica exact paralel cu pistele),dupa care nu ma mai dau jos de pe trotuar pana la job.

Leave a Comment