Zeci de sălăjeni, diagnosticaţi cu hepatită A

Peste 100 de cazuri de hepatită au fost înregistrate anul trecut în Sălaj, din care 98 au fost cazuri de hepatita A, cinci de hepatita B, patru cazuri de hepatita non ABC şi un caz de hepatită de tip C.

Hepatitele virale acute (HVA) sunt boli strict umane şi foarte contagioase produse de virusurile hepatitice, având ca trăsătură comună şi definitorie afectarea principală a ficatului în contextul îmbolnăvirii întregului organism. Se manifestă prin semne de suferinţă hepatică, de obicei cu evoluţie autolimitată, cu vindecare spontană şi imunitate specifică durabilă, dar şi cu posibilităţi, variabile după etiologie, de evoluţie persistentă şi/sau progresivă către forme cronice, ciroză sau hepatom. Sunt cunoscute mai multe virusuri cu această capacitate, dar marea majoritate a hepatitelor virale sunt produse de trei virusuri hepatice: A,B,C.
Hepatita A sau hepatita mâinilor murdare se transmite de la om la om în mod obişnuit pe cale digestivă sau „fecal-orală” şi are în marea majoritate a cazurilor evoluţie favorabilă spre vindecare. Hepatita cu virus A lasă imunitate pentru tot restul vieţii şi nu duce niciodată la hepatită cronică. În ţara noastră datorită condiţiilor precare de igienă şi nivelului de educaţie scăzut, majoritatea populaţiei la vârsta de 14-15 ani are anticorpi antihepatita A, dovadă că a trecut prin infecţie simptomatică sau asimptomatică cu virus hepatitic A. Hepatita A poate produce focare epidemice sau epidemii, mai ales la copii, fiind cunoscuta şi sub denumirea de “hepatită epidemică”.
Hepatitele B şi C se transmit : pe cale sexuală , prin relaţii sexuale neprotejate cu persoane infectate cu virusurile hepatitice B respectiv C, pe cale parenterală prin obiecte/instrumente contaminate (piercing, tatuaje, înţepări accidentale în instrumentar contaminat, utilizarea în comun a seringilor de către utilizatorii de droguri injectabile, instrumentar medicochirurgical contaminat), transfuzii/perfuzii cu sânge/derivate de sânge contaminate dar şi pe cale verticală de la mamă la făt.

28 iulie, Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei
Anual, la nivel mondial, în 28 iulie, este celebrată ziua mondială de luptă împotriva hepatitei. În acest an, potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj, derulată sub sloganul „Hepatita prezintă potenţial letal: să o cunoaştem, să ne protejăm, să o combatem”, tema aleasă este “Hepatitele virale – de la cunoaştere la acţiune”. Trecerea de la conştientizare la angajament şi acţiune fermă împotriva epidemiei ascunse a hepatitelor virale constituie principale argumente privind alegerea temei din acest an.
La nivel mondial aproximativ 500 de milioane de persoane sunt infectate cronic cu virusul hepatitei B sau cu virusul hepatitei C, în timp ce, aproape un milion oameni mor anual din cauze legate de hepatita virală, cel mai frecvent, prin boli de ficat, inclusiv cancer la ficat. Circa 57 la sută din cazurile de ciroză hepatică şi 78 la sută din cazurile de cancer la ficat rezultă din infecţii cu virusurile B sau C.
În România se înregistra în 2010 o prevalenţă HVA care ne plasa pe locul trei cel mai defavorabil în Uniunea Europeană. Incidenţa arată o scădere moderată în perioada 2007-2009, staţionaritate în intervalul 2009-2010, iar în 2010-2011, în sfârşit, o nouă scădere salutară cu circa 14 la sută.