Pe urmele primilor creştini din Sălaj: Noi descoperiri arheologice la Jac

Dan Băcueț-Crișan
Bejinariu Ioan

Cercetările arheologice derulate anul trecut în hotarul satului Jac au fost motivate în primul rând de dorința de a clarifica din punct de vedere științific o serie de aspecte privind vechimea urmelor de locuire depistate pe Dealul Cămnin. Prima etapă a acestor cercetări a avut caracterul unor sondaje stratigrafice în vederea stabilirii pe cât posibil a unei încadrări cronologice și culturale. Până la urmă, rezultatele obținute în anul 2015 în fortificația de pământ de pe Dealul Cămnin arată clar faptul că aceasta nu a fost funcționat în perioada ducelui Menumorut (sec. X d. Hr.) ci este cu mult mai veche, fiind construită în Epoca Fierului. Al doilea obiectiv vizat (situat tot pe Dealul Cămnin) a fost așa numita „chilie” săpată într-un perete din piatră. Această zonă cu o gresie moale a fost exploatată în antichitate de către romanii din orașul Porolissum ca și sursă (carieră) de blocuri de piatră pe care le ciopleau și le transformau în monumentele ce decorau orașul. Locuitorii din satul Jac știu de foarte multă vreme de povestea acestei „chilii”, în schimb, în lumea științifică aceasta este cvasinecunoscută.
Acest nou proiect de cercetare și punere în valoare științifică a vestigiilor de la Jac este inițiat de Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău și are un colectiv de cercetare format din arheologi experți, cercetătorii științifici dr. Ioan Bejinariu și dr. Dan Băcueț-Crișan. Până la momentul demarării acestor cercetări, nu se știa nimic referitor la vechimea „chiliei”! Nimic până la evaluarea de teren din anul 2015, când, „chilia” a oferit două surprize cu o mare relevanță științifică. În primul rând s-a constatat că, încăperea săpată în stâncă (cameră de formă rectangulară cu boltă semicirculară), în partea dreaptă, lângă perete era prevăzută cu un mic bazin săpat în gresia moale, bazin care era folosit pentru realizarea botezului. Al doilea element descoperit, unul extrem de important este o cărămidă care are pe una din fețe două simboluri creștine timpurii.
Descoperirea celor două elemente schimbă total situația acestei „chilii” pentru că acum avem certitudinea că aceasta nu avea rolul unui spațiu de dormit ci era un spațiu sacru în care se oficia taina botezului, fapt argumentat fără dubii de existența acelui mic bazin. În plus, apartenența la creștinism este întărită de descoperirea cărămizii cu simbolurile creștine. Descoperirea acestor elemente clarifică unele aspecte dar pune noi semne de întrebare referitoare la vechimea acestei bisericuțe. Cât este ea de veche? O sugestie de încadrare cronologică o poate da tocmai cele două simboluri incizate pe una din fețele cărămizii, simboluri depre care știm (pe baza analogiilor din lumea creștină timpurie) că au fost utilizate împreună mai ales în perioada cuprinsă între sec. IV d. Hr. și sec VI d. Hr. Un alt aspect este cel arhitectural, unele elemente ce caracterizează întrarea săpată în stâncă își găsesc analogii în lumea creștină în multe alte locații, inclusiv în îndepărtata provincie Cappadochia, unde astfel de bisericuțe creștine timpurii săpate în stâncă fac parte dintr-un circuit turistic extrem de faimos. Descoperirile de la Jac le completează în mod fericit pe cele cu caracter creștin timpuriu de la Moigrad/Porolissum.
Având în vedere importanța științifică a rezultatelor preliminare obținute, considerăm că este obligatorie continuarea cercetărilor și extinderea lor, nu doar în scop științific ci și turistic, de a le include într-un circuit de vizitare, poate chiar unul ecumenic. În acest sens, intenționăm să prezentăm cercetările și descoperirile rezultate și la sediul Episcopiei Sălajului în cadrul unei conferințe știițifice cu scopul de a face cunoscute și pe această cale aceste noi dovezi privind comunitățile creștine timpurii care au trăit pe meleagurile sălăjene. La fel ca și în anul 2015, pentru realizarea cercetărilor din acest an vom avea sprijinul unor voluntari (studenți, diferite categorii profesionale). În plus, Consiliul Județean Sălaj, conștient de valoarea științifică a vestigiilor din Sălaj, dar mai ales de potențialul turistic al acestora a decis să susțină financiar săpăturile arheologice efectuate de către Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău. Această susținere vizează un alt mare proiect inițiat recent de instituția muzeală zălăuană, proiect intitulat „Cetățile necunoscute ale Sălajului”, în cadrul acestuia fiind incluse și vestigiile de la Jac de pe Dealul Cămnin. Publicul sălăjean trebuie informat și sensibilizat cu privire la importanta acestor valori de patrimoniu cultural istoric, instituția muzeală zălăuană a depus și va depune eforturi susținute în promovarea rezultatelor cercetărilor științifice derulate în diverse locații cu încărcătură istorică.
Fotografie realizată de Spînu Ovidiu Cristian

12 Thoughts to “Pe urmele primilor creştini din Sălaj: Noi descoperiri arheologice la Jac”

  1. Anonim

    Băcueț-Crișan & Bejinariu sau o afacere de familie la Muzeu!

    1. e

      poti sa ma contactezi privat,ma intereseaza istoric

  2. Anonim

    de ce nu ne-au zis nimic de asta vara pana acuma ????despre toate aceste lucruri ???

  3. Anonim

    Ce-ar fi sa incetati cu comentariile malitioase? Daca vreti balacareala Corina-Tamba mergeti la alt ziar. Munca de cercetare, asta vrem de la cei de la muzeu. Ar face bine cei de la ziar daca ar sterge comentariile care incita la ura. Ne bucuram de astfel de articole.

  4. Anonimusai

    Domnule Anonimus,febr. 7. 2016, trebuie sa va delimitati de „anonimus” 1-2, altfel riscați să fiți considerați ca membru al conspirativei asociații ”Inamicii muzeului” și e păcat!

    1. Anonim

      Nu ma intereseaza nici o conspiratie. ma intereseaza sa se faca cercetare la muzeu, nu poalele in cap. Restul e can-can.

  5. Anonim

    DEMISIA DE ONOARE DACA MAI EXISTA ASA CEVA LA MUZEU!

  6. Anonimusai

    Interesant! pentru Anonim februarie 7, 2016 at 3:52 pm,.Ba da, există! Știm un tip acolo care și-a dat demisia de trei ori – unicat în toată România! Îl vreți neapărat în Guiness Record?Baftă!

  7. Anonim

    e o vorba la romani”TACI SI SAPA”

  8. Anonim

    LA MUZEU TOTI SUNT DOCTORI,MAI CEVA CA LA ACADEMIA ROMANA.NU EXISTA TARA IN LUME CARE SA AIBA ATATIA DOCTORI /1000 DE LOCUITORI CA SI ROMANIA,DAR NICI ATATIA PLAGIATORI.RUSINE FALSILOR SI INCHIPUITILOR INTELECTUALI DIN CLOACA CE SE NUMESTE MUZEU.

  9. stephaneeric

    oportunități financiare pentru nevoile dvs.

    Acest mesaj este direcționat către sectorul bancar, Private sărac, publice sau private, sau cei care au nevoie de un împrumut privat pentru a reconstrui vie.Vous lor sunt în căutarea unui împrumut sau a reactiva activitățile sale sau finalizarea unui proiect, sau pentru a asigura viitoare a copiilor lor, sau pentru a cumpăra un apartament, o mașină, dar o interdicție bancară sau un dosar respins banca. Sunt un individ, am acorda credite persoanelor care pot îndeplini toate angajamentele. Acest împrumut este acordat tuturor persoanelor capabile să îndeplinească condițiile. Rata mea de interes este de 2-3% pe an la mijlocul lunii rambursabil, pe termen scurt sau pe termen lung, în funcție de capacitatea lor de a se materializeze. Dacă aveți nevoie de bani pentru alte motive, vă rugăm să nu ezitați să mă contactați pentru mai multe informații. Toate grave și oamenii cinstiți, datorită să mă contactați prin e-mail la o singura adresa: claudeadann@gmail.com

  10. Anonimusai

    Pentru Anonim februarie 8, 2016 at 12:08 pm.
    Titlul de doctor este unul academic, așa că, din acest punct de vedere, nu greșiți deloc când comparați Muzeul Județean cu Academia Română, filiala Sălaj. Toate cele vreo 20 de teze de doctorat scrise de către cei care sunt ori s-au perindat pe la Muzeu sunt publicate și conținutul lor îl puteți supune unui test antiplagiat (există programe la îndemână!). Începeți, dacă vreți, tehnic e mai ușor, cu excepția nepublicată (BCU Cluj, cota TEZE 3402).
    Până descoperiți vreun plagiator printre autori, vă invităm să va retrageți cuvintele.
    Dacă nu, chiar să fie, la muzeu, doctori 1000 / 1 locuitor ca Dvoastră, n-o să vă poată vindeca. Lumea Zika ce o vrea! Știm cine sunteți, v-am depistat!

Leave a Comment