Cozonaci “ca la supermarket acasă”: plini de aditivi și grăsimi nesănătoase

Parcă niciodată cozonacii n-au fost mai doriţi, mai savuraţi, aşa cum se întâmplă atunci când Paștele se apropie. Aroma unică şi gustul inconfundabil, fie că sunt cu nuci, cacao ori rahat, cu stafide, cu mac ori simpli, cozonacii reprezintă pentru mulţi cel mai dorit şi apreciat “dulce” de Sărbători şi în nenumărate alte perioade din an, speciale sau nu.

Din păcate însă, ceea ce viaţa ne-a oferit prin grija bunicilor şi mamelor noastre, care frământă cozonacul cu mare efort şi dăruire, punând în el ouă de casă, lapte gras, unt şi cea mai albă făină, nu mai are nicio legătură cu bureţii supradimensionaţi pe care îi vedem stivuiţi în toate supermarket-urile şi magazinele de cartier de pretutindeni. Ambalaţi şmechereşte în stanioale attractive, colorate, cu denumiri care mai de care mai rustice, care să inducă în eroare clientul, cozonacul industrial a devenit, încet dar sigur, un duşman cu miros îmbietor dar cu o compoziţie demnă de “Tabelul lui Mendeleev”, de la orele de chimie. Cozonacul industrial conţine orice altceva în afară de ceea ce fiecare dintre noi ştie despre cozonac. Ouăle sunt sub formă de pudră sau lichid, în cazuri foarte rare ouă „adevărate”, făina e îndoită cu şrot din soia sau alte legume şi cereale, zahărul ultra-rafinat şi în cantităţi uriaşe, esenţe de vanilină (artificială), rom sintetic, “migdale” din eprubetă. Nuca este de multe ori, așa cum am costatat singuri, amestecată cu pesmet şi apoi prăjită la grămadă, iar rahatul, atât de delicios în cozonac, are aromă de… parfum.

Zeci de tipuri de cozonac, toate cu probleme

 Dacă cele enumerate mai sus pot fi constatate cu uşurinţă de către orice consumator, fără a deţine vreo diplomă în gastronomie ori chimie alimentară, specialiştii Asociaţiei Pro Consumatori ne explică, inclusiv în “limbaj” ştiinţific, cu ce avem de fapt de-a face atunci când alegem de pe rafturile magazinelor cozonacul industrial. Specialiştii au analizat peste 30 de tipuri de cozonac, produse de 13 companii, care se găsesc pe rafturile hipermarketurilor şi supermarketurilor din România. În cele 31 de produse analizate s-au identificat nu mai puţin de 30 aditivi alimentari, o adevarată bomba pentru sănătate care îşi atinge maximum de efecte negative mai ales în cazul copiilor, vârstnicilor ori persoanelor cu un fond de sănătate mai problematic. Produsele analizate în studiu au gramajul cuprins între 325 şi 1.000 de grame. Din analiza etichetelor a reieşit că, în afară de făina, zahăr, drojdie şi sare iodată, în cozonacul industrial se regăsesc o multitudine de alte ingrediente: spărtură de soia, srot de soia, făină de soia degresată, amidon din porumb, ou praf, pudră de albuş de ou, fibre de cartof, zer praf, oţet, făină de orz, lapte praf, gluten din grâu, ulei de palmier, ulei de rapiţă, enzime, drojdie comprimată, faină de porumb, gris de grâu, conservanţi, coloranţi, agenţi de îngroşare, de afânare, agenţi de umezire, emulsifianţi, corectori de aciditate, stabilizatori. Conţinutul de cacao la produsele analizate este unul de-a dreptul ridicol: variază între 0,5  şi 2 la sută. Nuca este şi ea, doar pe alocuri prezentă, iar în mai multe cazuri este înlocuită cu pesmet ori biscuit măcinat, producătorul păcălind, practice, consumatorul.

Niciun produs din magazine nu respectă reţeta tradiţională

Niciunul dintre cozonacii analizaţi nu conţine ingredientele tradiţionale, naturale, pe care acest produs le are în reţetele autentice. În compoziţia cozonacului tradiţional intră faina tip 000 sau alte făinuri de calitate, lapte dulce, zahăr, ouă proaspete, unt, umplutura de diferite tipuri- nucă, cacao, mac, stafide ori rahat). In plus, la 65 la sută dintre produsele analizate nu se mentioneaza tipul de faină de grâu folosită la fabricarea cozonacului industrial. Cozonacul de pe raft a ajuns să semene, prin ceea ce conţine cu o prăjitură chimică greu de definit. Specialiștii APC au identificat 30 aditivi alimentari, esenţe, emulgatori, potenţiatori de arome, coloranţi etc, substanţe care afectează metabolismul şi sănătatea consumatorului. Multe din substanţe sunt dovedit aducătoare de afecţiuni cum ar fi obezitate, tulburări gastrice, diabet, hipertensiune arterială, boli renale, alergii şi chiar boli mai grave.

Top zece cozonaci umflați cu chimicale și ulei de palmier nesănătos

Conform APC, printre cei mai adidivaţi cozonaci, dintre cei supuşi studiului, se numără: cozonac cu rahat  și cacao, fabricat de Lucipol – 15 aditivi; cozonac cu rahat și cacao, fabricat de Vel pitar –  14 aditivi; cozonac cu nucă și cacao, fabricat de Lucipol – 13 aditivi; cozonac cu nucă și cacao, fabricat de Vel Pitar, cozonac cu nucă, cacao și stafide, fabricat de Lucipol şi cozonac cu nucă, stafide și cacao, fabricat pentru Cora – 11 aditivi; cozonac cu nucă, stafide și cacao, fabricat de Vel pitar şi cozonac cu rahat fabricat pentru Carrefour- câte zece aditivi; cozonac cu nucă, fabricat de Vel Pitar, cozonac cu nucă si cacao, fabricat de Aida Prod Com, cozonac cu umplutură de nucă, stafide și cacao, fabricat de Sal-Pan – câte nouă aditivi;  cozonac cu cremă de lapte-frișcă, fabricat de Boromir. Cozonac cu nucă, fabricat de As Pan- conțin câte opt aditivi; cozonac cu cremă ciocolată-rom, fabricat de Boromir, cozonac cu umplutură de nucă, stafide și rahat, fabricat de As Pan, cozonac cu stafide, rahat și cacao, fabricat de Teoden- conțin câte şase aditivi; cozonac cu nucă și cacao, fabricat de Carrefour, cozonac cu rahat, stafide și cacao, fabricat de Cristian Impex- conțin câte cinci aditivi şi cozonac cu cremă caramel și cremă ciocolată, fabricat de Boromir, conţine patru aditivi. Sunt însă alte zeci de produse existente în toate magazinele de pe raza municipiului ori a judeţului Sălaj, care conţin, poate, şi mai mulţi aditivi ori ingrediente care nu au nimic în comun cu reţeta cozonacului tradiţional, produse pe care acest sutiu nu le-a cuprins. Concluzia o poate trage fiecare dintre noi, iar alegerea unui astfel de produs reprezintă, până la urmă, un risc pe care trebuie să ni-l asumăm atât în privinţa noastră cât şi în ceea ce-i priveşte pe cei apropiaţi, care consumă ceea ce noi alegem. Există şi cozonaci preparaţi şi comercializaţi de brutării şi patiserii din judeţ care, chiar dacă nu o fac în totalitate, păstrează într-o măsură mai fericită reţeta tradiţională, iar produsele reprezintă o alternativă mai sănătoasă la cele fabricate la scară industrială. Cu toate acestea, un cozonac preparat în casă, va rămâne mereu un produs de neegalat prin gust, aport nutriţional şi calitate, şi nu reprezintă un test prea dificilpentru nimeni. Prepararea lui poate fi o activitate distractivă, plăcută, iar rezultatele şi satisfacţia sunt incomparabile cu ceea ce putem avea dacă alegem un cozonac îngrăşat artificial, de pe rafturi. De beneficiile pentru sănătate, în privinţa unui produs preparat în casă şi consumat, fireşte, cu moderaţie, nici nu mai are sens să amintim.

Alte articole

Leave a Comment