1.500 de oameni au fript clisă la Pericei pentru a intra în Cartea Recordurilor

Alexandru Moldovan

Peste 1.500 persoane au luat cu asalt, sâmbătă, o poieniţă din apropierea localităţii Pericei, în încercarea de a introduce în Cartea Recordurilor un preparat tradiţional din zonă – ‘clisă friptă-n botă şi pită cu ceapă picurată’, printre participanţi numărându-se şi ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, alături de omologul său maghiar, Fazekas Sandor.
‘Datorită cepei cultivate, faima Periceiului a străbătut Europa şi a ajuns şi pe continentul american. În trecut, potrivit documentelor existente, ceapa de Pericei era folosită în bucătăria împărătească de la Viena şi a ajuns până în Canada. Ceapa este una dintre cele mai importante legume, fiind cunoscută şi folosită în bucătăriile din lumea întreagă. Este una dintre cele mai vechi plante de cultură. În urmă cu 5.000 de ani, ceapa era folosită din plin ca şi plantă medicinală. În Egiptul antic era închinată ca ofrandă zeilor. Codul lui Hammurabi (4.000 î.Hr) ne vorbeşte despre câmpii cultivate cu ceapă. Pentru romanii din antichitate era aliment de bază, soldaţii din legiunile romane numărându-se printre cei care au răspândit-o în întreaga Europă. Nu lipsea de pe mese nici în Evul Mediu, fiind adeseori folosită ca amuletă împotriva ciumei. Valoarea nutritivă a cepei este ridicată, ea fiind aproape indispensabilă ca şi condiment’, stă scris pe site-ul de promovare al comunei Pericei.
În urmă cu câţiva ani, localnicii din Pericei, în frunte cu primarul Boncidai Csaba, şi-au dat seama că ceapa poate fi nu doar o simplă legumă, ci un element de identitate al zonei. Ideile de promovare având la bază ceapa nu au lipsit, Periceiul fiind singura comună din judeţ ce a ajuns de două ori în Cartea Recordurilor.
Ceapa din Pericei a intrat în Cartea Recordurilor, pentru prima dată, în 2007 când, cu prilejul primei ediţii a Festivalului Cepei, agricultorii sălăjeni au împletit o cunună din 45.000 de cepe, cu o lungime de 4.518 metri. Cu acelaşi prilej, în comună a fost dezvelit Monumentul Cepei, unic în lume, care are o înălţime de şase metri. Statuia a adus un al doilea record mondial în localitate pentru ‘cel mai mare monument dedicat cepei’.
În cadrul celei de-a IX-a ediţii a Festivalului Cepei, ce a avut loc sâmbătă, la Pericei, organizatorii s-au gândit, nici mai mult nici mai puţin, decât să strângă laolaltă cel mai mare număr de oameni din lume pasionaţi de ‘clisă friptă-n botă şi pită cu ceapă picurată’ cu untura slăninii de porc Mangaliţa.
Nu a fost muncă puţină, s-a apelat la cunoştinţe, sponsori, reţete de socializare – că doar e la modă şi la tot ceea ce putea ajuta pentru a aduna cât mai mulţi oameni, dar şi pentru a procura cele necesare: clisa, pâinea şi ceapa. Deşi, dacă e să ne gândim mai bine, credem că ceapa a fost ultima din lista de probleme ce trebuie rezolvate. Ajutoarele principale au venit de unde puţini s-ar fi aşteptat, respectiv de la nişte localnici emigraţi în Canada. Oameni de afaceri prosperi peste ocean, aceştia s-au oferit să facă rost de slănina de Mangaliţa şi chiar de ceva vin de Tokaj, renumit în ţara vecină, Ungaria.
Pentru a da greutate evenimentului, dar şi pentru a discuta despre viitorul agriculturii în mediul rural, primarul a invitat la Festivalului Cepei şi miniştrii Agriculturii din România şi Ungaria. Aceştia au acceptat invitaţia şi, pe lângă discuţiile oficiale, s-au oferit să semneze şi ei pe lista participanţilor la tentativa de record mondial.
Fazekas Sandor, ministrul Agriculturii din Ungaria, crede că ceapa este un produs pe care se poate baza o întreagă artă culinară. Oficialul maghiar i-a încurajat pe cei din Pericei să continue cu aceste demersuri, dând exemplul unei provincii din Germania, care trăieşte de pe urma…castraveţilor sau a unei localităţi din Bavaria unde, la loc de cinste, este dovleacul.
‘Oamenii au nevoie de mâncare şi, de ce nu, să folosească ceapa de la Pericei şi mai sunt şi alte valori ascunse ale Sălajului, cum ar fi vinul, fructele din Sălaj. Cu siguranţă sunt şi alte produse care sunt demne de a fi prezentate şi promovate. Guvernul maghiar doreşte să susţină aceste demersuri. Sunt convins că aceste produse reprezintă o perspectivă serioasă. Per ansamblu, putem spune că din ceapă se poate crea un brand transilvan. (…) Practic, produsele agroalimentare fac parte din cultura unei naţiuni şi Sălajul îşi poate găsi locul prin sârguinţa, prin hărnicia oamenilor. Noi vă oferim ajutorul pentru a valorifica aceste aspecte. Pe aceste aspecte se poate clădi şi un turism rural’, a subliniat, în cadrul discuţiilor din preambulul încercării de record mondial, Fazekas Sandor.
Eforturile organizatorilor, dar şi ale unor parteneri precum Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Sălaj Plus nu au fost în zadar, astfel că, sâmbătă, după orele amiezii, poieniţa pregătită pentru eveniment fremăta de lume ‘colorată’, de la copii de câţiva ani, până la persoane în vârstă, fiecare aşteptând, cu clisa în vârful unei bote de alun, semnalul pentru începerea petrecerii, în jurul unui careu imens, din lemne pentru foc.
Mai puţin familiarizat cu ‘clisa picurată’, ministrul român al Agriculturii, Achim Irimescu, s-a declarat încântat să participe la un asemenea eveniment.
‘În comuna Pericei astăzi are loc un eveniment foarte important. Nu întâmplător se află doi miniştri: cel al Agriculturii din Ungaria, Fazekas Sandor şi cu mine. Am venit aici unde înţeleg că organizatorii doresc să înregistreze un record în Cartea Recordurilor în ceea ce priveşte clisa. Înţeleg că este un proces în care clisa se încălzeşte la foc şi se picură pe pâine. Cred că astfel de evenimente sunt extrem de importante pentru a promova atât obiceiurile gastronomice, cât şi tradiţia din astfel de zone şi a încuraja ulterior cetăţenii români şi din UE pentru a veni în aceste locuri şi a vedea că nu sunt doar foarte frumoase, ci şi obiceiurile sunt foarte frumoase, iar de calitatea produselor de aici nu mai discutăm pentru că sunt în mod cert de calitate extraordinară’, a declarat acesta.
Norii de fum apăruţi după aprinderea focului şi soarele care înteţea căldura flăcărilor nu i-au putut ţine deoparte pe cei peste 1.500 de oameni care au fost prezenţi la festival. Conştiincioşi, cei doi miniştri au picurat clisa peste pâine şi ceapă de Pericei, apoi au muşcat cu poftă din preparatul tradiţional, expresiile de pe feţele lor fiind elocvente în privinţa gustului.
‘Da, e ceva ce merită încercat’, au părut să spună la unison, fără cuvinte, ambii oficiali.
Dacă va ajunge sau nu Periceiul, pentru a treia oară, în Cartea Recordurilor, se va şti abia peste ceva vreme, după parcurgerea paşilor necesari unei asemenea tentative. Cert este însă un lucru: oamenii de aici chiar ştiu cum să facă să se vorbească despre ei şi despre ceapa pe care o cultivă. Şi nu oricum, ci cu cuvinte de laudă!

5 Thoughts to “1.500 de oameni au fript clisă la Pericei pentru a intra în Cartea Recordurilor”

  1. Anonim

    O sută cincizeci nu se scrie cu două zerouri, numa’ cu unul!

  2. Alfaman

    Mai sant tari unde se mananca clisa fripta?

  3. Anonim

    E multă minciună cu privire la ceapa voastră de Pericei. În zeci de ani, nicăieri în țară n-am mîncat ceapă atît de pișcăcioasă!

Dă-i un răspuns lui Anonim Anulează răspunsul