Monedă Argint
Valoare nominală: 10 lei;
Metal: Argint 999/1000;
Greutate: 31,103 grame;
Dimensiune: diametru 37 mm;
Margine: zimțat;
Calitate: proof;
Tiraj: 500;
Avers: un tânăr arătând semnul victoriei și ținând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2019” și valoarea nominală „10 LEI”.
Revers: o imagine din timpul Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția circulară ,,REVOLUTIA ROMANA DIN DECEMBRIE” și anul când au avut loc evenimentele „1989”.
Monedă Metal comun
Valoare nominală: 50 bani;
Metal: Metal comun -/1000;
Greutate: 6,1 grame;
Dimensiune: diametru 2375 mm;
Margine: inscripționat;
Calitate: proof;
Tiraj: 50000;
Avers: un tânăr arătând semnul victoriei și ținând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2019”, valoarea nominală „50 BANI” și litera „N” într-un cerc, ca semn distinctiv al piesei pentru colecționare
Revers: o imagine din timpul Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția circulară ,,REVOLUTIA ROMANA DIN DECEMBRIE” și anul când au avut loc evenimentele „1989”
23 noiembrie
În timpul Congresului al XIV-lea al PCR, Muncitorii din schimbul I de la Uzinele Mecanice din Timişoara au încercat organizarea unei revolte împotriva regimului comunist. Mişcarea lor a fost înăbuşită de către organele de Securitate.
14 decembrie
Piaţa Unirii din Iaşi a fost împânzită de Armată şi organele de Securitate şi Miliţie. Au fost convocate adunări generale de partid în toate instituţiile. În această zi şi în următoarele au fost arestaţi liderii mişcării anticomuniste din oraş, intitulată „Frontul Popular Român”: scriitorul Cassian Maria Spiridon, profesorul universitar Ştefan Prutianu, inginerul Vasile Vicol, scriitorul Aurel Ştefanachi, inginerul Ionel Săcăleanu şi juristul Valentin Odobescu. Aceştia au pus în circulaţie fluturaşi prin care chemau populaţia să vină în Piaţa Unirii în data de 14 decembrie, ora 16, pentru a protesta împotriva regimului comunist şi a condiţiilor grele de viaţă.
15 decembrie
La Timişoara, în Piaţa Maria de pe strada Timotei Cipariu, încep să se adune enoriaşi ai Bisericii Reformate pentru a protesta împotriva deciziei de evacuare a pastorului László Tökés. Rândurile lor se îngroaşă cu timişoreni de altă religie. Manifestanţii încep să strige „libertate, libertate”. Autorităţile locale împreună cu un comitet al protestatarilor au purtat un dialog cu pastorul, spre a soluţiona problema. Spre miezul nopţii, manifestanţii au fost împrăştiaţi de organele de Securitate.
16 decembrie
La Timişoara se adună din nou cetăţeni pentru a protesta împotriva evacuării pastorului reformat. După-amiaza au început să fie scandate lozinci anticomuniste, iar protestatarii s-au răspândit în Timişoara pentru a chema oamenii în centrul oraşului. Populaţia se strânge în număr din ce în ce mai mare în Piaţa Operei, apoi în Piaţa Mare. Apar steaguri cu stema decupată, iar lozincile comuniste din oraş sunt distruse. Trupele de Miliţie, Securitate şi Armată au început să-i bată şi să-i aresteze pe manifestanţi (peste 200 de arestări).
La posturile de radio din străinătate încep să fie difuzate ştiri despre revolta populaţiei din Timişoara.
17 decembrie
În cursul nopţii, Nicolae Ceauşescu a discutat cu generalii Vasile Milea (ministru al apărării) şi Tudor Postelnicu (ministru de interne) măsurile de luat împotriva manifestanţilor de la Timişoara: trimiterea în oraş a unor trupe motorizate şi de grăniceri, înarmate cu muniţie de luptă; executarea unor demonstraţii de forţă pe străzi; somarea şi ulterior deschiderea focului la picioarele „elementelor declasate”.
ora 10:30: În Timişoara Armata defilează pe străzi şi este agresată de către cetăţeni. Militarii execută parţial ordinele primite. În această zi au apărut primele victime ale Revoluţiei: 59 de morţi şi câteva sute de răniţi. Potrivit mărturiilor celor care au participat la evenimente, au tras atât cadrele Securităţii, cât şi cele ale Miliţiei şi Armatei. Manifestanţii au ripostat cu pietre şi sticle incendiare.
ora 14:15: Generalul Vasile Milea dă ordinul „alarmă de exerciţiu” pe întreg teritoriul judeţului Timiş.
ora 16:00: La Bucureşti, în şedinţa Comitetului Politic Executiv al CC al PCR au fost confirmate măsurile de represiune în Timişoara. Pentru a le aplica, sunt trimişi cu un avion special generalii de miliţie Constantin Nuţă şi Velicu Mihalea generalul de securitate Emil Macri şi generalii de armată Ion Coman, Ştefan Guşe, Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac. Milea, Iulian Vlad şi Postelnicu au fost admonestaţi pentru reacţia slabă avută în raport cu ordinele primite în cursul nopţii şi au fost propuşi pentru destituire. Pe perioada vizitei în Iran, Ceauşescu lasă problema de la Timişoara în mâinile Elenei Ceauşescu şi a lui Manea Mănescu.
ora 17:00: Nicolae Ceauşescu a purtat o teleconferinţă cu autorităţile locale, în urma căreia a dat ordin să se deschidă foc asupra civililor după nerespectarea somaţiei: „Începînd de astăzi toate unităţile Ministerului de Interne, inclusiv miliţia, trupele de securitate, unităţile de grăniceri, vor purta armament de luptă, inclusiv gloanţe! Fără discuţie! Cu respectarea regulamentelor şi normelor legale de somaţie conform legilor, constituţiei. Dar oricine atacă un ofiţer, un soldat, trebuie să primească riposta. Oricine intră într-un consiliu popular, într-un sediu de partid sau sparge un geam la un magazin trebuie să primească riposta imediat! Nici un fel de justificare!”
ora 18:45: Generalul Vasile Milea transmite ordinul „Radu cel Frumos” pentru judeţului Timiş, care presupunea „alarmă de luptă parţială”.
18 decembrie
ora 9.30: Nicolae Ceauşescu pleacă în Iran.
Graniţele României sunt închise.
La Timişoara continuă demonstraţiile şi represaliile autorităţilor. Un grup de copii şi tineri care cântau colinde şi scandau lozinci anticomuniste pe treptele Catedralei Ortodoxe au fost seceraţi de o rafală trasă dintr-un blindat.
ora 18: La decizia Elenei Ceauşescu, 40 dintre cadavrele celor împuşcaţi în Timişoara au fost transportate în secret la Bucureşti, unde au fost arse peste noapte, la crematoriu. Alte corpuri au fost îngropate într-o groapă comună. Documentele care conţineau cauza decesului au fost de asemenea distruse, familiilor celor ucişi urmând să li se spună că au fugit în străinătate.
19 decembrie
Muncitorii din Timişoara intră în grevă generală. Are loc o altercaţie între generalul Ştefan Guşă şi reprezentanţii întreprinderii ELBA, în urma căreia este împuşcată o femeie. La presiunea muncitorilor, generalul Guşă se adresează mulţimii şi le promite că Armata nu va trage în ei. Manifestanţii scandează „Armata e cu noi!”.
20 decembrie
În Timişoara muncitorii se îndreaptă spre centrul oraşului. La ordinul generalului Milea, Armata se retrage în cazărmi. Au fost eliberaţi majoritatea deţinuţilor arestaţi în zilele precedente.
ora 13: Mulţimea din Timişoara desemnează un comitet cetăţenesc care să prezinte revendicările sale autorităţilor comuniste. La Comitetul Judeţean de Partid au fost înmânate primele cereri primului ministru Constantin Dăscălescu, venit special: demisia lui Nicolae Ceauşescu şi a guvernului, organizarea alegerilor libere, reformarea învăţământului şi libertatea absolută a presei, Radioului şi Televiziunii, anchetarea şi condamnarea tuturor celor răspunzători pentru represiunea armată din zilele de 17, 18 şi 19 decembrie, eliberarea deţinuţilor politici, înapoierea morţilor pentru a fi îngropaţi creştineşte. În acelaşi timp, a fost creat Frontul Democratic Român, care a proclamat Timişoara drept primul oraş liber din România.
ora 15: Nicolae Ceauşescu se întoarce din Iran şi organizează o nouă teleconferinţă în care expune implicarea SUA, URSS şi Ungariei în evenimentele petrecute în ultimele zile.
după-amiaza şi seara: Revoluţia se extinde la Lugoj, Jimbolia, Sânnicolau Mare şi Deta. La Lugoj au apărut primele victime ale Revoluţiei.
seara: Este elaborată Proclamaţia Frontului Democratic Român.
seara: Radio Europa Liberă transmite un apel la solidaritate pentru cauza Revoluţiei şi cere românilor să aprindă a doua zi, la ora 19, o lumânare în pervazul ferestrei, pentru morţii Timişoarei.
ora 19: Într-o cuvântare difuzată la televiziune, Nicolae Ceauşescu condamnă manifestaţiile de la Timişoara şi ordonă măsuri drastice de represiune. Dă ordin gărzilor patriotice din unele judeţe din Oltenia să intervină în forţă la Timişoara şi proclamă stare de necesitate pe tot cuprinsul judeţului Timiş. Sunt organizate mitinguri pentru condamnarea Revoluţiei din Timişoara.
aproape de miezul nopţii: Nicolae Ceauşescu convoacă la sediul CC al PCR din Bucureşti pe reprezentanţii ambasadei URSS pentru a le cere retragerea agenţilor sovietici din Timişoara.
în noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989: Muncitori din Craiova, Calafat, Băileşti şi Caracal au fost îmbrăcaţi în uniforme de gărzi patriotice, înarmaţi cu bâte şi trimişi cu trenuri speciale spre Timişoara.
21 decembrie
ora 7: Încep manifestaţiile anticomuniste la Arad.
ora 9: La Timişoara este citită Proclamaţia FDR, din balconul Operei. Se nasc primele manifestaţii şi proteste anticomuniste la Sibiu şi Târgu Mureş
ora 10:30: După ce realizaseră anterior zeci de arestări, forţele militare din Sibiu provoacă primele victime ale Revoluţiei din acel oraş, deschizând focul asupra manifestanţilor.
ora 11: Muncitorii de la Uzina Mecanică din Cugir pornesc o manifestaţie anti-ceauşistă.
ora 11:30: Muncitorii de la IAR Ghimbav se revoltă şi pornesc spre centrul Braşovului.
înainte de ora 12: Muncitorii din Oltenia au fost primiţi în Gara de Nord de către reprezentanţi ai grupurilor de manifestanţi, unde li s-a explicat situaţia şi au fost duşi în centrul Timişoarei. Li s-a dat hrană şi au fost cazaţi în căminele studenţeşti. O parte dintre ei s-au alăturat timişorenilor, alţii s-au întors acasă pentru a răspândi vestea victoriei Revoluţiei din Timişoara.
ora 12: La Bucureşti începe mitingul de sprijinire a politicii duse de Nicolae Ceauşescu.
ora 12:40: La circa un minut de la începerea discursului, se aude o explozie în mulţime, iar manifestanţii încep să se agite. Nicolae Ceauşescu încearcă să-şi continue discursul printre huiduieli.
ora 12:54: Transmisia Radio-TV este întreruptă.
ora 13: Încep manifestaţiile anticomuniste la Cluj-Napoca. Autorităţile ripostează violent două ore mai târziu.
ora 16: În Braşov are loc o manifestaţie în faţa Comitetului Judeţean de Partid, la care participă muncitori de la uzinele Tractorul, ICA Ghimbav şi Steagul Roşu.
ora 16:45: Încep să se tragă focuri de armă asupra manifestanţilor din Bucureşti
după amiaza şi seara: Revoluţia se extinde şi în alte oraşe ale României (Reşiţa, Făgăraş etc.).
ora 18: Nicolae Ceauşescu organizează o nouă teleconferinţă cu prim-secretarii Comitetelor judeţene de partid în care le cere să reprime drastic revoltele izbucnite în oraşele din Ardeal.
ora 19: Apelul Radio Europa Liberă este urmat de zeci de mii de cetăţeni din toată ţara, care aşează o lumânare aprinsă în geam.
ora 19: Începe programul Televiziunii în care sunt incluse repetate „chemări pentru consolidarea cuceririlor revoluţionare ale poporului român, apeluri la unitate pentru apărarea independenţei şi suveranităţii ţării”.
seara: În Bucureşti, revoluţionarii organizează o baricadă umană la sala Dalles, care este respinsă de Armată până lângă hotelul Intercontinental. Forţele militare au eşuat în încercarea de a dispersa mulţimea din acea zonă. Imediat după miezul nopţii, tanchetele au deschis focul asupra demonstranţilor.
22 decembrie
ora 7: Mari coloane de manifestanţi provenind de la principalele întreprinderi ale Bucureştiului se îndreaptă spre centrul oraşului.
ora 8:30: Nicolae Ceauşescu organizează o şedinţă-fulger cu câţiva generali, în timpul căreia îl acuză pe generalul Milea de trădare. Acesta iese din şedinţă la 8:45.
ora 9:20: Generalul Vasile Milea, ministrul Apărării, se împuşcă în sediul CC şi moare câteva ore mai târziu.
ora 9:54: Prin nota telefonică nr. 36, generalul Nicolae Eftimescu, adjunctul şefului Marelui Stat Major, ordonă trupelor venite din ţară în Bucureşti: „Toate unităţile armatei execută numai ordinele comandantului suprem. Toate unităţile din Târgovişte şi Mihai Bravu se concentrează în Bucureşti în cazărmile din Şoseaua Olteniţei”.
ora 10:40: Generalul Victor Atanasie Stănculescu, numit în locul lui Milea, dă ordin tuturor unităţilor militare aflate în Bucureşti să se retragă în cazărmi.
ora 10:45: La Radio şi Televiziune este transmis un comunicat prin care se anunţa sinuciderea „trădătorului Milea”, precum şi instituirea stării de necesitate pe tot teritoriul României. Comunicatul se retransmite, cu modificări, la 11:02, 11:25 şi 11:37.
după ora 11: La Radio un revoluţionar anunţă populaţia despre mişcarea populară din centrul Bucureştiului.
orele 11-12: Manifestanţii ocupă Piaţa Palatului şi forţează intrarea Comitetului Central.
ora 12: Generalul Ilie Ceauşescu îi primeşte la sediul Ministerului Apărării pe contraamiralul G. A. Mihailov (ataşat militar la Bucureşti) şi pe generalul G. N. Bociaev (reprezentantul Forţelor armate unite ale tratatului de la Varşovia) şi le solicită să îi comunice lui Gorbaciov faptul că în România se intenţionează formarea unui nou guvern şi rugămintea de a da dovadă „de multă reţinere” cu privire la evenimentele din ultimele zile.
ora 12:06: Soţii Ceauşescu părăsesc clădirea Comitetului Central cu un elicopter, la sugestia generalului Stănculescu.
ora 12:20: Elicopterul pilotat de Vasile Maluţan, în care se aflau soţii Ceauşescu, Manea Mănescu şi Emil Bobu, aterizează la Snagov. Ceauşescu încearcă în zadar să intre în contact cu oficialităţile locale. De asemenea, pilotul cere protecţie aeriană, dar este refuzat.
ora 12:47: Studioul 5 al Televiziunii emite mira cu Rapsodia lui George Enescu pe fundal. Apoi crezând că emit în continuare, au difuzat genericul TVR şi „Deşteaptă-te, române!”. În fapt, emisia a continuat din Studioul 4 la ora 12:51, când Ion Caramitru şi Mircea Dinescu au anunţat victoria revoluţiei anticeauşiste.
ora 12:47: Elicopterul, având acum la bord două gărzi de la Securitate şi pe soţii Ceauşescu, decolează spre direcţia aerodromului Boteni, Ceauşescu sperând să organizeze o rezistenţă la Târgovişte.
ora 13:09: Elicopterul cu care au fugit soţii Ceauşescu aterizează lângă oraşul Titu. Un om de la securitate îl trage pe dreapta pe medicul Nicolae Deca, iar împreună cu soţii Ceauşescu se urcă în automobilul acestuia.
ora 13:30: Prin nota telefonică nr. 39, generalul Victor Stănculescu ordonă Armatei să nu mai execute decât ordinele ministrului Apărării.
ora 13:55: Invocând o problemă tehnică, Nicolae Deca opreşte maşina în dreptul comunei Văcăreşti. Soţii Ceauşescu şi garda de la Securitate se urcă într-un alt automobil aparţinând lui Nicolae Petrişor, cerându-i acestuia să îi transporte la Târgovişte.
aprox. ora 14:00: Automobilul în care se aflau soţii Ceauşescu ajung la Târgovişte.
ora 14:30: Soţii Ceauşescu ajung la Centrul pentru protecţia plantelor din Târgovişte. Câteva minute mai târziu, un oficial al cooperativei sună la miliţie.
ora 15:00: Soţii Ceauşescu au fost preluaţi din Centrul pentru protecţia plantelor cu o maşină de către sg. maj. Ion Enache şi sg. maj. Constantin Paisie de la Miliţia Judeţeană Dâmboviţa.
ora 18:20: S-au tras primele focuri de armă în Piaţa Palatului, marcând debutul confruntărilor cu „teroriştii”.
ora 18:10-18:15: Soţii Ceauşescu sunt arestaţi în sediul Miliţiei Judeţene Dâmboviţa de către reprezentanţi ai miliţiei şi armatei.
ora 18:30: Soţii Ceauşescu ajung în unitatea militară 01417 din Târgovişte, unde vor rămâne sub pază militară până la judecarea şi execuţia lor.
ora 19:30: La Televiziune se anunţă arestarea soţilor Ceauşescu.
ora 23:32: Este transmisă la Radio şi Televiziune Proclamaţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale, citită de Ion Iliescu.
23 decembrie
dimineaţa: Comandamentul Aviaţiei Militare a trimis 7 MIG 23 şi 4 elicoptere pentru a survola Bucureştiul. Două elicoptere sunt lovite de gloanţe în zona cimitirului Ghencea şi sunt nevoite să aterizeze.
ora 18: Este deschis focul asupra aeroporturilor Otopeni şi Băneasa.
ora 19: Este deschis focul asupra unităţilor militare din Piaţa Palatului din Bucureşti de pe clădirile din zonă. Se înregistrează schimburi de focuri în clădirea fostului CC al PCR, asupra căreia se trage şi din fostul CC al UTC. Sunt incendiate Palatul Regal şi Biblioteca Centrală Universitară.
ora 20: Din sediul Ministerului Apărării Naţionale i s-a dat ordin colonelului Gheorghe Trosca, şef de Stat Major al USLA, să intervină cu unitatea sa în apărarea sediului ministerului.
ora 20: la Alba Iulia a fost doborât de la sol elicopterul în care se aflau arestaţi generalul de contrainformaţii Constantin Nuţă şi adjunctul acestuia, generalul de miliţie Velicu Mihalea. Pasagerii şi pilotul locotenent-colonel Nicolae Tudor au fost carbonizaţi.
către ora 23: O coloană militară a UM 01065 din Popeşti-Leordeni este atacată în dreptul şoselei de centură din Bucureşti de pe blocurile învecinate. A fost rănit un singur militar. Coloana este atacată din nou în piaţa Aviatorilor, dinspre consulatul sovietic. De această dată este ucis un soldat şi răniţi alţi 4. Unitatea se va mai confrunta cu atacurile teroriste în aceeaşi noapte şi în Piaţa Virgiliu, după care se va retrage la Televiziune.
după ora 23: Colonelul Trosca şi militarii săi au ajuns cu două TAB-uri în dreptul sediului MApN, unde sunt întâmpinaţi cu foc de către militarii detaşamentului de Cercetare din Buzău. Au murit 4 ofiţeri USLA şi au fost răniţi alţi 7. Acelaşi lucru li se întâmplă şi studenţilor Academiei Militare Tehnice, care au fost chemaţi pentru întărirea dispozitivului de pază la minister. Atacaţi cu foc de armă de pe blocurile vecine, aceştia ripostează. Sunt ucişi 5 studenţi şi răniţi alţi 8.
24 decembrie
25 decembrie
ora 13: La Târgovişte aterizează elicopterele venite de la Bucureşti cu completul de judecată al Tribunalului militar excepţional.
ora 13:10: Vizita medicală a cuplului Ceauşescu.
ora 13:20: Începe procesul soţilor Ceauşescu. Soţii Ceauşescu nu recunosc Tribunalul militar excepţional şi refuză recursul.
ora 14:30: Procesul se încheie. Completul de judecată se retrage pentru deliberarea sentinţei.
ora 14:40: Este citită sentinţa. Soţii Ceauşescu sunt găsiţi vinovaţi de genocid, subminarea puterii de stat, acte de diversiune şi subminarea economiei naţionale (în comunicatul transmis la Radio şi Televiziune apare şi un al cincilea capăt de acuzare, anume încercarea de a fugi din ţară pe baza unor fonduri de peste 1 miliard de dolari depuşi la bănci străine).
ora 14:50: Sentinţa tribunalului militar excepţional a fost dusă la îndeplinire prin împuşcare, în curtea unităţii militare 01417 din Târgovişte.
ora 15:05: Elicopterele conţinând completul de judecată şi corpurile soţilor Ceauşescu decolează spre Bucureşti.
ora 21:30: Crainicul Televiziunii Petre Popescu anunţă procesul şi execuţia soţilor Ceauşescu.
ostilităţile „teroriştilor” încetează aproape în totalitate.
26 decembrie
27 decembrie
ora 00:00: La Televiziune este difuzat aproape integral procesul soţilor Ceauşescu. Secvenţele în care apărea completul de judecată sunt înlocuite cu stop-cadre pe cei judecaţi. De asemenea, execuţia a fost înlocuită cu fotografii ale cadavrelor celor doi.
La Bucureşti are loc prima şedinţă a Consiliului Frontului Salvării Naţionale. Este constituit întâiul guvern post-revoluţionar, condus de Petre Roman.
Prin publicarea în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 5 din 27 decembrie 1989, intră în vigoare patru Decrete-Lege ale CFSN din 26 decembrie 1989: nr. 1, prin care Petre Roman este desemnat prim-ministru al Guvernului României, nr. 2, privind constituirea şi statutul CFSN, precum şi revenirea la numele de „România”, „Poliţie” şi la drapelul românesc tradiţional, nr. 3, prin care generalul Nicolae Militaru este numit în funcţia de ministru al Apărării Naţionale şi nr. 4, prin care Direcţia Securităţii Statului şi alte organe din subordinea Ministerului de Interne erau trecute în subordinea Ministerului Apărării Naţionale.
Este emis un Comunicat publicat în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 4 din 27 decembrie 1989 prin care se anunţă alegerea în funcţia de preşedinte al CFSN a lui Ion Iliescu, iar în cea de vicepreşedinte a lui Dumitru Mazilu.
Conform unui Comunicat, structura Biroului executiv al CFSN era următoarea: Preşedinte – Ion Iliescu; Prim-vicepreşedinte – Dumitru Mazilu; Vicepreşedinţi – Cazimir Ionescu, Karol Kiraly; Secretar – Dan Marţian; Membri – Bogdan Teodoriu, Vasile Neacşa, Silviu Brucan, Gheorghe Manole, Ion Caramitru, Nicolae Radu.
30 decembrie
Are loc prima şedinţă a guvernului provizoriu condus de Petre Roman.
ora 16:00 – 16:30: Are loc înmormântarea cuplului Ceauşescu în cimitirul Ghencea.
31 decembrie
Prin publicarea în „Monitorul Oficial” nr. 9 din 31 decembrie 1989, intră în vigoare Decretul-Lege nr. 8 al CFSN din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi organizaţiilor obşteşti din România.
M. S.
ceausescu a murit impuscat