Evaziune de 5 milioane de euro: Afaceriştii Ioan Huluban şi Ioan Galiş, pe mâna judecătorilor clujeni

Unul dintre cele două dosare de evaziune fiscală în care sunt implicate numele controversaţilor oameni de afaceri sălăjeni Ioan Huluban şi Ioan Galiş a fost strămutat de la Tribunalul Sălaj, la Tribunalul Cluj.

Potrivit informaţiilor furnizate de către reprezentanţii instanţei sălăjene, decizia privind strămutarea aparţine Curţii de Apel Cluj, la solicitarea a trei dintre cei 40 de inculpaţi: Ioan Huluban şiIoan Galiş, administratorii Eurocard 2000 şi Eurocard 2007, şi Marinel Baidoc.

Dosarul amintit a ajuns pe masa judecătorilor sălăjeni în 2014, procurorii DIICOT Sălaj acuzându-i pe cei 40 de evaziune fiscală, spălare de bani, delapidare şi constituirea unui grup infracţional organizat, prejudiciul estimat ridicându-se la aproape cinci milioane de euro. Curtea de Apel Cluj a constatat că dosarul acesta are legătură cu un dosar de corupţie al DIICOT Sălaj, în care apare numele vicepreşedintelui Tribunalului Sălaj, Patriţiu Dărăban, dar şi al celor doi afacerişti. Magistratul este acuzat de luare de mită (15 acte materiale), constituirea unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu, iar Galiş şi Huluban, de instigare la dare de mită în formă continuată, dare de mită în formă continuată, instigare la abuz în serviciu, cumpărare de influenţă, instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.Toate aceste fapte, susţin procurorii DIICOT Sălaj ar fi fost comise pentru ca oamenii de afaceri să poată prelua patrimoniul firmei Eurocard 2000, aflată în insolvenţă.

Din judecător, a devenit martor

Un alt motiv pentru care instanţa superioară a dispus strămutarea procesului la Cluj îl constituie prezenţa judecătorului sălăjean Nicolae Chiş, cel desemnat să judece procesul de evaziune, ca martor în dosarul de corupţie. Chiş a fost audiat în 15 martie 2016 ca martor, după ce, spun procurorii, „şi-ar fi exprimat părerea cu privire la soluţia pe care ar putea-o da în dosar, într-o discuţie privată purtată cu Patriţiu Dărăban”, ne-a declarat procurorul de caz Dan Bubuiug, şeful DIICOT Sălaj.

„S-a reţinut că aceste împrejurări ale cauzei sunt suficiente pentru a crea aparenţa că imparţialitatea judecătorilor TribunaluluI Sălaj ar putea fi afectată, motiv pentru care, în aplicarea prevederilor art.71 şi art.74 alin.2 Cod de procedură penală, s-a dispus strămutarea cauzei de la Tribunalul Sălaj la Tribunalul Cluj”, a precizat judecătorul Costin Moldoveanu, purtătorul de cuvânt al instanţei sălăjene.

Cum funcţiona gruparea infracţională?

Anchetatorii susţin că inculpaţii, printre care şi un fost poliţist, se foloseau de unele societăţi fantomă, administrate de diverse persoane fără adăpost, pentru a regla activitatea contabilă în vederea evitării bugetului de stat. Banii obţinuţi din activităţile de evaziune fiscală şi delapidare intrau în posesia administratorilor societăţilor beneficiare, care controlau şi firmele fantomă.

Unii administratori care figurau în acte, după efectuarea controalelor de către organele fiscale, au fost sancţionaţi fără să aibă cunoștință însă despre fraudele fiscale desfăşurate cu ajutorul acestor societăţi de către liderii grupării de crimă organizată. Astfel, aceste persoane erau transportate de către liderii grupării în municipiul Zalău, respectiv la notarul public, la Oficiul Registrului Comerţului, la diferite unităţi bancare, unde semnau actele de cesiune, de deschidere de conturi, ulterior actele societăţii fiind preluate de către membrii grupării, inclusiv cardurile bancare şi codurile PIN aferente. De asemenea, aceste persoane fără adăpost erau obligate să semneze chitanţe şi facturi fiscale în alb, contracte de prestări servicii, contracte de vânzare cumpărare, împuterniciri, acestea fiind folosite ulterior pentru desfăşurarea unor activităţi economice fictive, respectiv achiziţionarea de bunuri, prestări servicii sau vânzarea unor bunuri.

Un exemplu elocvent este preluarea unei societăţi comerciale de către o persoană fără adăpost din oraşul Tăşnad, județul Satu Mare, care trăia într-un garaj, fără apă curentă şi electricitate, singurul venit al acestuia fiind ajutorul social în sumă de 127 de lei. După semnarea actelor de cesiune şi eliberarea documentelor bancare, unul dintre liderii grupării a ridicat de la o unitate bancară cardul bancar întocmit pe numele persoanei fără adăpost, precum şi codul PIN. În perioada desfăşurării activităţii infracţionale pe această societate într-o singură lună liderii grupului de crimă organizată au rulat sume de zeci de mii de euro.