Scrisoare către Preasfinţitul episcop

Preasfinţite Părinte,
M-am numărat şi eu printre miile de zălăuani care au fost prezenţi, la sfârşitul săptămânii trecute, în curtea Centrului Eparhial. Nu am făcut-o la îndemnul inimii ori al credinţei, ci prin prisma serviciului meu.
Cu riscul că aş putea deveni ţinta unor afurisenii, trebuie să-mi expun oful. Am rămas profund dezamăgită de atitudinea pe care aţi arătat-o faţă de mulţime, indiferent că vorbim despre oamenii care au urcat dealul Episcopiei din curiozitatea de a vă vedea palatul ori oaspeţii de seamă. Că pentru Preasfinţia ta, nu cred că au făcut prea mulţi efortul.
Aţi dovedit şi cu alte ocazii că nu sunteţi apropiat de enoriaşi; iar atitudinea pe care aţi manifestat-o, când credincioşii de la Biserica „Sfântul Ştefan” au ieşit în stradă să-şi apere duhovnicul de mânia ce v-a copleşit, pentru că a permis unei feţe bisericeşti pe care nu o agreaţi să slujească la înmormântarea mamei sale, a fost mai mult decât elocventă. Oamenii v-au aşteptat şi atunci, în zadar, să coborâţi între ei, să le daţi o explicaţie, să le oferiţi o lecţie de bunătate şi iertare. Nu aţi făcut-o! Priorităţile din agendă v-au fost altele, iar orgoliile personale au triumfat.
Aţi ajuns pe meleagurile Sălajului, bucurându-vă de susţinerea unor clerici şi aducând speranţă în inimile preoţilor din zonă. Speranţa lor s-a transformat în nelinişte, iar apoi în regrete, după ce le-au fost reţinuţi cu japca bani din salarii pentru construcţia Episcopiei, după ce li s-a pretins să dea la lopată pentru ridicarea palatului Preasfinţiei tale, după ce li s-a pretins să strângă bani de la enoriaşi pentru conacul din vârful dealului. Nu v-a păsat de nevoile ori de părerile credincioşilor sălăjeni când aţi decis să vă faceţi un aşezământ luxos şi impunător, atât de inutil pentru sufletele şi mântuirea păcătoşilor acestor locuri.
Deşi eram convinsă că nu aţi luat în calcul organizarea unui moment al „porţilor deschise”, trebuie să recunosc că o parte din mine spera la asta. Şi nu pentru a satisface curiozitatea presei, ci din respect pentru miile de oameni care şi-au deschis buzunarele, şi aşa golite de criză, pentru a da un ban pentru ca măreţul sediu al Episcopiei să fie realizat. Nici de data asta, însă, nu v-aţi gândit la cei mulţi. Aţi blindat culoarele centrului eparhial cu jandarmi, nu care cumva să vadă amărâţii opulenţa aşezământului pentru care au donat din puţinul lor. I-aţi pus să intre pe uşa din dos, ca să ajungă la aşa-zisele moaşte vindecătoare şi aţi dispus să nu se calce pe preţioasele covoare persane din paraclis.
Aţi fost atât de preocupat să ridicaţi osanale preţioşilor invitaţi, încât aţi uitat cu totul de păcătoşii din curte. Mi-ar fi plăcut să văd bunătate şi modestie în privirea Preasfinţiei tale. Nu am văzut, poate din cauza rafinatelor podoabe aurite pe care le-aţi expus cu mândrie pe scenă. Am simţit, însă, uşurare la vederea comportamentului decent al credincioşilor sălăjeni, care nu au oferit spectacolul penibil specific unor astfel de momente înregistrate în alte regiuni ale ţării.
Pentru ei, pentru credinţa pe care încă o au în divinitate, pentru bunul Dumnezeu!, ar cam trebui să manifestaţi o altfel de atitudine, Preasfinţite. Una mai puţin trufaşă, de păstor, care nu doar că-şi conduce turma, dar o şi protejează şi, mai presus de orice, o respectă.
Că aşa-i creştineşte!

21 Thoughts to “Scrisoare către Preasfinţitul episcop”

  1. Sandel

    Bravo autorului(ei) acestei Scrisori! Tot ce e scris acolo este purul adevar si exprima condensat gandurile si sentimentele ce-i anima pe o multime de credinciosi fata de actualul episcop, un om care a creat multe probleme pentru societate si care este ocolit de catre credinciosi pentru trufia si necuviinta sa manifestata chiar si cu ocazia asa zisului moment istoric!

  2. bm

    Necunoscand episcopul nu imi permit sa fac aprecieri. In mod cert fata-i nu exprima bunatate, onestitate.Opulenta, mai nou, este o tendinta condamnabila si in randul pretilor altor culte.Speram ca bunatatea si dorinta de simpltate a papei va invinge orgoliile..Cred ca dorinta de fast a prelatilor ascunde frica de oameni , dar si de judecata Domnului.

  3. Anonim

    bun articol si exprima la unison adevarul, realitatea..
    acum sa vedem daca poate fi dat jos, sau preotii de rangul sau, nu au dreptul la demisie, sanctiuni, etc ca ceilalti muritori

  4. Cristian

    Minunata scrisoare, Andreea! Aceste ganduri chinuie mintile multor enoriasi din judet si pot afirma ca am simtit si eu trufia si lipsa de dragoste pentru enoriasi. Multi gandesc la fel ca tine despre Presfintit, insa din respect pentru haina pe care o imbraca, se feresc sa-si strige in gura mare nemultumirea. Si nemultumirea lor consta tocmai in indiferenta cu care simt ca sunt tratati. iata un exemplu: se stie ca multi oameni, chiar preoti din parohiile judetului, au muncit din greu la lopata pentru ridicarea maretului edificiu. Ei bine, Preasfintitul se plimba printre ei cu cainele si nu a binevoit macar sa raspunda la salutul smerit si cuviincios al celor ce munceau. Doamne-ajuta…

  5. Anonim

    Foarte frumos si la obiect articolul, felicitari jurnalistei, si-a exprimat nedumerirea, nemultumirea intr-un mod corect,civilizat. Sper ca cei de la Episcopie sa invete ceva din acest articol, sa fie mai aproape de enoriasi.In rest fiecare va raspunde pentru faptele sale, sa-i lasam pe altii sa-i judece.

  6. Simona

    Felicitari. Subscriu in intregime la ceea ce ai scris.

  7. anda

    „pentru credinţa pe care încă o au în divinitate, pentru bunul Dumnezeu!, ar cam trebui să manifestaţi o altfel de atitudine” urat si nelalocul lui spus.
    Andreea, pt credinta pe care „inca” o ai in divinitate nu trebuie sa-ti fie nimeni recunoscator; este exact treaba ta/mea daca o avem sau nu.
    Eu am fost acolo, nu am dat nici un leu pt sediul episcopiei, nu mi s-a parut a fi un palat (este de cca 2-3 ori mai mare decat o casa din acea zona, pare mare pt ca este izolata pe un deal). M-am dus pt o sfintire de biserica (este bine pt noi sa participam la astfel de sfintiri); NU MI S-A PARUT OPULENTA.
    Nu stiu ce religie ai, nu ma intereseaza, nu este treaba mea.
    Un lucru este sigur: in orice biserica ai intra spui ca intri in casa DOMNULUI nu in casa ta dec, nu intri cu pumnul ridicat, cu injuraturi, cu blamari ci cu putina smerenie. Lipsa acesteia in tot ceea ce facem este cauza dezbinarii dintre noi.

  8. Iov

    Pt.Cristianul de mai sus:-D-nul meu, eu impreuna cu mai multi enoriasi din orasul Jibou am lucrat mai mult timp”la lopata”,ajutand la ridicarea cladirii palatului episcopal si al altor anexe,sa stii ca episcopul Petroniu nu este chiar asa de ingamfat si indiferent precum spui,el chiar ca a vorbit cu noi,a dat mana,ne-a dat sfaturi si ne-a incurajat cand conditiile atmosferice au fost mai vitrege, si chiar o data la pauza de masa a venit si a mancat clisa cu ceapa de la noi,asa ca nu-i „dracul”chiar ase de negru dupa cum cred unii…Doamne Ajuta!

  9. Anonim

    FELICITARI PENTRU ARTICOL,ARE MARE,MARE DREPTATE!!!!!!!!

  10. Anonim

    preasfântul a pretins bani din salariile preottilor, fara sa-i intrebe daca vor sa nu. greu si foarte greu a fost pentru preotii de la tara, care nu au parohii mari, sau sate sarace, unde oamenii nu au de unde sa contribuie si de ar vrea. mi se pare jaf ceea ce face sfântul asta, si lipsa de bun simt frica de d-zeu. deci mi se pare nesintire ca a cerut preotilor din salariul lor care nu cred ca e prea mare nici asa. trebuie luat atitudine si sa fie inlaturat popa asta.

  11. anda

    In biserica, ca in viata de toate zilele exista „ascultarea” care este o necesitate indiferent ca esti cler sau mirean, chiar si tu, Andreea la locul tau de munca.
    In ceea ce priveste pe duhovnicul celor de la Bis.Sf Stefan acesta stia foarte bine ca la inmormantarea mamei lui nu a venit o persoana „neagreata” ci o persoana care AVEA INTERDICTIE si stiu ei amandoi din ce cauza.
    Eu spun sa nu fim chiar atat de siguri/vehementi pt ca nu cunoastem toate detaliile.
    Sunt convinsa ca, daca „Preasfinţitul episcop”, cum spui tu, venea in acea multime scandalul era si mai mare si nu era cazul.

  12. Anonim

    un articol cu mult peste media presei din Salaj!
    Chapeau!
    De ar fi cineva la acest nivel si la ”Graiul Secu….lui!”

  13. un credincios

    Felicitari pentru articol si, mai ales, pentru curaj si sinceritate!

  14. Anonim

    S-au trezit popii! Au trecut la comentarii 🙂

  15. Anonim

    mai ales popitele!

  16. Anonim

    Un articol foarte bun si foarte la subiect! Felicitari !

  17. Anonim

    …am fost si eu acolo si chiar m-am simtit excelent la slujba arhiereasca !cat despre sediul episcopiei nimic de zis decat felicitari !!!chiar sunt mandru de ce cladire sa ridicat …ia nu mai fiti atat de rai si veninosi ca nu e chiar asa …aparentele inseala de foarte multe ori !

  18. Anonim

    ce daca preoti au dat bani li sa intamplat ceva ?… ei de ce nu ar da ?….sau nu au voie decat sa primeasca ???

  19. Anonim

    multi l-au criticat pe preotul Ghiurca ca ce biserica opulenta a ridicat dar toti suntem mandri cand ne cununam sau calcam pragul ei !

  20. Daca ai un neuron sanatos !

    Cel mai corect ar fi sa analizam ceea ce avem in sufletul nostru inainte de a arunca cu vorbe grele in altii(episcop )…..oare sufletul celor ce graiesc o fi curat ?
    Sa fim mandrii ca in Salaj s-a realizat acest sediu al Episcopiei care nu este al Preafericitului Episcop ci al salajenilor…… sa fim mandrii ca avem Catedrala Sf. Vineri unde numai daca esti de piatra nu iti gasesti linistea cand intrii…..sa fim mandrii ca avem catedrala la Jibou si multe alte locasuri frumoase care la sunetul clopotelor ne cheama la rugaciune. Toti oamenii cu caracter isi pastraza credinta pe care mosii si stramosii nostrii ne-au lasat-o de aceea nu alergati ca niste oi ratacite dintr-o parte in alta si bucurati-va de ceea ce ne-a dat Dumnezeu ! Intotdeauna pastorul este parte din turma lui de aceea stati si meditati !
    In cativa ani tu cea care azi scrii vei fi mandra de ceea ce altii au realizat.

Leave a Comment