Județul Zalău

Am crezut că voi avea parte de o dimineață liniștită. S-a făcut cinci și m-am trezit, i-am pregătit fiului meu pachețelul pentru școală și mi-am făcut o cafea la ibric. Așa îmi place mie. Iubesc cafeaua fără zahăr. Nu beau alcool, nu fumez, dar la o ceașcă plină de cafea nu rezist. Nu știu ce naiba am că nu mai pot citi de câteva săptămâni, mă tot lupt cu „Cartea înțelepciunii lui Solomon”, dar fără rezultat. Deschid calculatorul și primesc un mesaj de la un stimabil domn care mă anunța că vine în județul Zalău și vrea să ne vedem. L-am cunoscut cu ani în urmă la un curs. Nu știu cum m-a găsit acum. E ceva consilier și părea foarte încântat că vine pe plaiurile noastre. Inițial am crezut că glumește când îmi scrie de județul Zalău, dar omul vorbea serios. I-am scris că îl pot primi, dar numai în județul Sălaj, iar asta pentru că Zalău e doar un municipiu. Orele trec, iar pe la prânz telefonul mă anunță că am primit un nou mesaj de la același expeditor. Omul părea iritat că mi-am permis să-i atrag atenția. I-am dat numărul de telefon și m-a sunat, a început să facă glume, să-mi spună de Sălaj, de Zalău, că unde e județul ăsta, unde e cuiul pe hartă, „unde e palinca aia”. Calm, i-am spus că îl aștept cu pălincă, îi dau câtă poate bea, îi dau să se scalde în ea, dar am pretenția să știe unde vine, i-am explicat că aici curge apă caldă, că nu suntem chiar atât de amărâți, că pe plaiurile astea mai este un gram de speranță, de umanitate, de bun simț, că Sălajul chiar există, că avem păduri, dealuri, că sunt ape mai curate. M-a întrebat de slănină, de cârnat. Am stat, m-am gândit, am înghițit în sec și i-am răspuns că toate acestea, bunătăți la care se gândește, nu există, că sunt doar în imaginația lui și că le poate găsi doar în județul Zalău. Ciudat, amicul din Teleorman n-a mai venit, nu știu ce l-a supărat. A vrut „palincă”, dar eu aveam doar niște pălincă. Știu, poate nu e momentul potrivit, dar parcă m-am săturat de papagali, de politicienii care vin aici doar pentru a mai pune gura pe ceva, pentru a se mai lăuda cu ceva. A, era să uit. Mai este puțin și vine campania electorală. Să vedeți atunci cum își amintesc brusc unii de Sălaj, de Zalău.

3 Thoughts to “Județul Zalău”

  1. […] Am crezut că voi avea parte de o dimineață liniștită. S-a făcut cinci și m-am trezit, i-am pregătit fiului meu pachețelul pentru școală și mi-am făcut o cafea la ibric. Așa îmi place mie. Iubesc cafeaua fără zahăr. Nu beau alcool, nu fumez, dar la o ceașcă plină de cafea nu rezist. Nu știu ce naiba am că nu mai pot citi de câteva săptămâni, mă tot lupt cu „Cartea înțelepciunii lui Solomon”, dar fără rezultat. Deschid calculatorul și primesc un mesaj de la un stimabil domn care mă anunța… Citeste mai mult […]

  2. […] Am crezut că voi avea parte de o dimineață liniștită. S-a făcut cinci și m-am trezit, i-am pregătit fiului meu pachețelul pentru școală și mi-am făcut o cafea la ibric. Așa îmi place mie. Iubesc cafeaua fără zahăr. Nu beau alcool, nu fumez, dar la o ceașcă plină de cafea nu rezist. Nu știu ce naiba am că nu mai pot citi de câteva săptămâni, mă tot lupt cu „Cartea înțelepciunii lui Solomon”, dar fără rezultat. Deschid calculatorul și primesc un mesaj de la un stimabil domn care mă anunța…  » Mai multe detalii […]

  3. I.C.

    Ar fi glumă bună accea despre „inexistentul județ Sălaj”, dacă, n-ar fi, iată, și reală în percepția fraților din Sud. Pentru mulți de pe-acolo, noi sîntem „unguri” (uitați-vă la topografie, localități de români denumite „Unguriu” sau asemănător), la pălincă îi spun „palincă”, la slănină „șuncă”, iar ciubărul tot mai răspîndit în dotarea pensiunilor îl pronunță cu accent pe prima silabă.
    Cît despre amicul dv, cam peizan, că oricum l-ați fi omenit și i-ați fi dat de drum cele bunătăți.

Leave a Comment