Daniel Săuca
Zalăul are nevoie – dacă în câțiva ani vom mai avea curajul să vorbim despre un municipiu reședință de județ, oraș european și alte bla-bla-uri – de investiții masive în locuri de petrecere a timpului așa-zis liber. Zalăul pare încremenit în week-end (care începe de joi seara). Un imens oraș-dormitor încremenit la sfârșit de săptămână, dezmorțit doar de cetățenii care, duminică de duminică, merg și vin de la biserică sau de la… supermarket-uri. Toată lumea pleacă din Zalău în week-end sau se dă plecată. Ori vrea să plece. Și pentru că nu așteaptă nimic special, altceva de la orașul lor. Poate doar condiții minimale pentru un oraș-dormitor: infrastructură decentă pentru locuire, pentru copii și, eventual, pentru piață. Ce se întâmplă după ori în spațiul public nu prea contează. Nu contează și pentru că Zalăul nu este un oraș cultural. Este unul dintre cele mai aculturale orașe pe care le-am cunoscut, în ciuda unei vieți culturale instituționale destul de bună. Este așa și pentru că nu are o viață normală a comunității. Iar zălăuanii, în mare parte, nu sunt nici țărani, nici orășeni. Viața Zalăului este „spartă” în diferite comunități (construite formal mai ales pe apartenențe religioase ori pe interese diverse, de la cele politice la cele ale multinaționalelor), comunități care nu comunică între ele și nici cu spațiul public. Decât foarte rar și irelevant. Impresia generală pe care o lasă Zalăul e a unui oraș mort, adormit, încremenit, absent, indiferent. Un oraș provincial, fără personalitate. Nu numai la sfârșit de săptămână. Ei bine, o posibilă idee pentru un alt tip de construcție comunitară urbană ține și de edificarea unor instituții culturale puternice, profesioniste, care să aibă în timp și un rol esențial în educarea publicului. O asemenea instituție în Zalău ar putea fi teatrul (cu rol și de filarmonică și operă). O instituție teatrală serioasă, sprijinită public și din fonduri private, o instituție care, cu răbdare și perseverență, poate contribui la dezvoltarea unui alt Zalău. Nu putem asista pasivi la ceea ce ni se întâmplă. Merită să înțelegem ce ni se întâmplă și să încercăm posibile abordări în zona celebrelor „soluții”. În cazul de față, și alăturându-ne unor demersuri salutare în domeniile sănătății și educației. În Zalău, orașul nostru. (Februarie 2014. Am reluat acest editorial pentru că tema mi se pare de actualitate. Mai de actualitate, mai importantă decât zvârcolirile politice. Și apoi, repetarea e mama învățării…)
De ce nu ar avea Zalăul un teatru?
[…] Zalăul are nevoie – dacă în câțiva ani vom mai avea curajul să vorbim despre un municipiu reședință de județ, oraș european și alte bla-bla-uri – de investiții masive în locuri de petrecere a timpului așa-zis liber. Zalăul pare încremenit în week-end (care începe de joi seara). Un imens oraș-dormitor încremenit la sfârșit de săptămână, dezmorțit doar de cetățenii care, duminică de duminică, merg și vin de la biserică sau de la… supermarket-uri. Toată lumea pleacă din Zalău în week-end sau se dă plecată. Ori vrea să plece. Și pentru că nu așteaptă nimic special, altceva de la …mai multe stiri […]
Domnul Sauca,
Ce teatru sa aiba Zalaul? Un oras fara perspective, fara tineri, fara posibilitati. Un oras trist, plin de pensionari, care-si duc traiul de subzistenta. Cumpara doar ulei si sare sa mai faca ceva de mancare cu ce au adus de la tara. Tinerii nu au un loc de munca, toti pleaca in Cluj, Oradea sau pe afara. La zalauani le trebuie paine pe masa. Nu exista investitii mari, doar un Lidl si Penny Market, niste ABC-uri mai mari. Unde este Metro, Selgros, Dedeman, Praktiker?
Nu e un cinema in tot orasul… cine are bani merge la Cluj la cinema. In Zalau sunt si cele mai ieftine apartamente din capitalele de judet. Nici asa nu se vand. La teatru merg doar cativa, aceeasi, cand vine trupa din Oradea. Un singur bulevard strabate orasul de la cap la coada, ca un sat. E trafic, sigur daca toti care trec prin Zalau, trebuie sa treaca prin centru. Nimic nu s-a facut sa tina tinerii in municipiu (cica), ceva investitii in parcuri industriale, fabrici. La fel Salajul e Moldova Ardealului, somaj mare, saracie. Salaj SJ (Saracie Jale). Autoritatilor nu le pasa, Marc un fost communist conduce judetul de la revolutie, a reusit sa-l faca si cel mai sarac in regiune (interese proprii). Intr-adevar putinii tineri din Zalau care au mai ramas, nu au unde sa-si petreaca timpul liber, merg la mall in Cj, se intorc seara. Sincer, ar trebui desfiintat judetul, alipit la Cj si Bh. Astfel nu ar mai fii atatea interese proprii din partea politicienilor locali.
Numai bine!
Cred ca si Sauca si Cornel exagereaza.Zalau este un orasel de provincie (cochet si curat) fata de Cluj.Clujul este un orasel de provincie fata de Bucuresti,iar Bucurestiul este un orasel prafuit din Balcani fata de Paris,Londra sau New York.
-In concluzie–TOTUL ESTE RELATIV,asa cum a costatat si Albert bacsi(Einstein).
-In alta ordine de idei– ca sa intemeiezi si sa intretii un teatru ai nevoie de FOARTE multi bani,pe care ar trebui sa-i iei din alta parte.
Domnule Sauca!
-Cu tot respectul pe care vi-l port,nu credeti ca ar fi suficient o singura institutie de cultura care sa coordoneze si sa finanteze activitatile culturale din Salaj?
-In prezent sunt cel putin trei cu trei directori,trei contabili etc. si la care majoritatea banilor se duc pe salariile angajatilor.
raspuns la titlu : Nui cine sa-l construiasca