Amărât, dar cu ţigara-n gură

5 lei şi 80 de bani. Atât costa, acum opt ani, un pachet de ţigări. Acum, acelaşi pachet costă 16 lei, adică de 2,7 ori mai mult. În tot acest interval de timp, salariul minim pe economie a crescut de 2,4 ori, de la 500, la 1.200 de lei.
Triplarea preţului nu l-a speriat, însă, pe fumătorul român nici măcar în anii crizei economice, când rata şomajului era în continuă creştere, salariile fuseseră diminuate şi nimeni nu făcea angajări. Chiar şi în aceste condiţii, ponderea ţigărilor şi a alcoolului în cheltuielile de consum ale populaţiei era în creştere, în timp ce procentajele privind sumele alocate pentru amenajarea locuinţei, îmbrăcăminte şi comunicaţii erau în declin, arăta un studiu făcut de americani în România, în plină criză.
Cu alte cuvinte, deşi perspectivele economice erau incerte, românul continua să tragă din ţigară. Decât să se lase de fumat şi să pună deoparte bănuţii pe care îi dădea pe tutun ori să-i direcţioneze spre alte achiziţii, prefera să se lase pradă viciilor. Şi asta chiar dacă firma la care lucra nu mai avea la fel de multe contracte şi a decis să-şi trimită muncitorii în şomaj tehnic pentru câteva luni…
A trecut şi criza, lefurile au crescut, consumul, asemenea, iar pachetul de ţigări a ajuns să coste echivalentul a patru sticle de ulei ori a unui kilogram de carne de porc… Iar românul nostru fumător “sudează” ţigările. A încercat să le “rărească”, dar i-a fost imposibil. Nu se descurcă prea bine cu banii, dar face pe dracu-n patru şi reuşeşte să-şi gestioneze bugetul astfel încât să aibă din ce să-şi cumpere măcar un pachet la două zile. Nici când apar cheltuieli neprevăzute, nu bate în retragere, pentru că la ABC-ul de la colţul străzii se vând ţigări la bucată. Şi, la nevoie, chiar şi “pe caiet”.
Nu o dată şi-a trimis odrasla cu bancnota de 10 lei la magazin după o pâine, câteva felii de parizer, cinci ţigări şi două plicuri de nes. Cât s-a mai bucurat bietul copil când i-a rămas ceva mărunţiş pentru o îngheţată la vafă…
Nu zice nimeni că e uşor să renunţi la fumat! Dimpotrivă! E al naibii de greu! Totuşi, punând în balanţă avantajele şi dezavantajele, este imposibil ca un astfel de demers să nu capete motivaţia necesară. Un pachet de ţigări pe zi îţi face, într-o lună, o gaură de 480 de lei… Asta ca să nu mai pomenim de efectele fumatului asupra sănătăţii!

One Thought to “Amărât, dar cu ţigara-n gură”

  1. Anonim

    Dar nu e deloc greu să te lași de fumat! De pe o zi pe alta. Eu așa am făcut. Trebuie doar să vrei, nu să declari că vrei.

Leave a Comment