Ghiocelul – o floare ocrotită, pusă în pericol de comercializarea excesivă

Ghiocelul comun (Galanthus nivalis) este o specie autohtonă în România, o specie ce creşte în păduri, nu este foarte vulnerabilă şi nici rară. Este un element larg răspândit al florei central-europene şi submediteraneane. În România se găseşte peste tot, în afara Dobrugei. În ţară cresc încă două specii de ghiocei: ghiocelul cu frunze îndoite – Galanthus plicatus -, care se găseşte exclusiv în judeţul Tulcea, iar specia numită Galanthus elwesii apare foarte rar în partea de sud-est a ţării. Ghiocelul comun este declarat specie ocrotită în UE, menţionat de multe legi şi convenţii privind protejarea naturii. Motivul ocrotirii este faptul că culegerea în scop comercial a căpătat proporții foarte mari, iar efectivele din mai multe ţări au ajuns să fie periclitate. „Prin cumpărarea unui bucheţel, care nu oferă prea multe plăceri vizuale şi trăieşte doar 2-3 zile, suportăm în mod tacit un vast sistem ilegal de exploatare şi comercializare, a cărui victimă principală este – ca întotdeauna – natura. Obiceiurile culturale depăşite omoară în fiecare an milioane de flori, care, în timp, ar putea duce la extincţia preferaților noștri vestitori ai primăverii”, spune biologul Fenesi Annamária, asistent de cercetare la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Din punct de vedere biologic, ciclul vital al plantei este întrerupt prin culegerea florilor; ea nu se poate înmulţi, astfel, iar adunarea rapidă şi în masă a florilor are efecte negative şi asupra bulbilor, astfel că planta, de altfel perenă, are șanse minore să supraviețuiască și să înfrunzească şi anul următor. Situaţia poate fi conturată destul de uşor: anul trecut am cules o mulţime de flori, anul acesta, iarăşi milioane de fire – ce mai rămâne pe anul viitor? O altă problemă este că se aleg doar firele înalte şi frumoase şi astfel se schimbă şi componenţa populaţiei – doar exemplarele cu flori mici şi slabe vor supravieţui „atacurilor” comercianţilor, deci şi generaţiile următoare vor fi mici şi de viabilitate redusă. Culegerile influenţează în mod negativ şi celelalte specii ale pădurii, îi deranjează pe cei care încă se trezesc la viaţă.

În Ungaria, cei prinși că vând ghiocei plătesc 10.000 de forinți pentru fiecare fir

Legile care ocrotesc specia se bazează pe problemele care provin din culegerea excesivă a ghioceilor. În România ea este menţionată în anexa Ordonanţei de urgenţă 57/2007, ca şi specie de interes comunitar. Directiva Habitat al Comunităţii Europene 92/43 numeşte şi ea ghiocelul printre speciile ocrotite. În sensul acestor ordine acceptate, trebuie reglementate culegerea speciei în sălbăticie şi comercializarea, iar ocrotirea ei trebuie efectuată prin măsuri speciale. Convenţia internaţională de comercializare a speciilor animale şi vegetale (CITES) interzice comercializarea ghioceilor între state, pentru că s-a decis: specia încă nu este pe cale de dispariţie, dar trebuie să se introducă unele reguli pentru evitarea stării critice a populaţiei. Ghiocelul nu trebuie salvat prin numirea unei arii protejate sau prin elaborarea unor planuri de înmulţire artificială, ci trebuie luate măsuri mai aspre. De exemplu, în Ungaria, speciei i s-a atribuit valoarea naţională de 10.000 forinţi, iar dacă vânzătorul nu poate dovedi că florile provin din grădini, trebuie să plătească această valoare pentru fiecare fir. O metodă înfricoşătoare, dar eficientă, care ne-ar putea determina și pe noi să credem în deviza „Nu cumpăra, ocroteşte!”

Foto: Magazin Sălăjean

 

Alte articole

One Thought to “Ghiocelul – o floare ocrotită, pusă în pericol de comercializarea excesivă”

  1. Anonim

    Poate știe să explice șef de lucrări dr. Fenesi Annamária de la UBB Cluj ce-s alea „grădinării”?

Leave a Comment