Zvonoteca

# Nah, că s-a terminat şi Sala Sporturilor din mândrul oraş de sub Meseş. Atât doar, s-a terminat, că de calitate nu poate fi vorba. Poate fi vorba de nişte bani, mai mult aruncaţi în vânt, de o muncă făcută de mântuială şi de o lucrare care, în scurt timp, va demonstra că ceea ce apare pe hârtie nu bate nicicum cu realitatea. Ce poţi să mai spui când vezi că suprafaţa de joc este una pe care americanii şi canadienii au refuzat-o de 30 de ani, iar la noi, în România, merge ca unsă? Ce să mai faci când vezi o sală de sport, şi nu una oarecare, vopsită în nişte culori de zici că intri într-un club de noapte, nu într-o clădire unde este vorba de un spectacol sportiv. O vor spune, probabil, alţii, nu peste mult timp. Ne-am dori ca timpul să demonstreze contrariul. Pe bune.

# S-au făcut atâtea sensuri giratorii în oraş de zici că zălăuanii îs atâta de proşti că nu ştiu ce că facă într-o intersecţie decât dacă dau de un sens giratoriu. Şi, ca treaba să fie „oablă”, au răsărit sensuri giratorii unde nici nu te aştepţi, cum ar fi în capătul cartierului Dumbrava. Iar în alte locuri, unde ar fi fost neapărată nevoie de aşa ceva, şoferii se chinuie să treacă dimineaţa prin intersecţie de le vine rău. Un astfel de episod are loc în fiecare dimineaţă, în intersecţia din faţa spitalului vechi. Nu că la cea din faţa Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău ar fi mai ok.

Leave a Comment