Etichetă: editorial

Daniel Mureşan Într-un articol din ziarul Timpul, din iulie 1939, Constantin Rădulescu-Motru spunea: „Veșnic este vorba de modificările ce trebuiesc aduse bacalaureatului. An după an, comisiunile examinatoare pleacă să facă bacalaureatul după instrucțiunile precise date de autoritatea școlară; în același timp, autoritatea școlară nu-și ascunde dorința de a aduce îmbunătățiri acestui bacalaureat. Este acest bacalaureat un mijloc de selecționare pentru absolvenții de școli secundare, în vederea orientării lor profesionale, sau este un mijloc de control al activității didactice din școlile secundare? Această întrebare nu-și permite răspunsul definitiv, nici de la…

Mai mult...

Daniel Săuca Se va întâmpla în curând și la noi… „Elevii polonezi au scăpat de făcut teme obligatorii acasă. Guvernul condus de Tusk s-a ținut de promisiunea făcută la ultimele alegeri părinților care au denunțat o oboseală cronică a școlarilor. Profesorii, însă, sunt nemulțumiți. (…) Temele obligatorii acasă au fost desfiinţate în cazul elevilor mici, iar în cazul celorlalţi sunt facultative” (digi24.ro). Și asta pentru că profesorii, învățătorii nu mai au niciun cuvânt de spus. Aproape. Școala e făcută, să zic așa, de părinți, de politicieni, de influenceri… Dialogul normal,…

Mai mult...

Daniel Mureşan Alegerile bat la ușă și vine eterna întrebare: eu cu cine votez? Cele două mari partide și-au dat mâna, deci înțelegeți cum stă treaba. Trebuie să rămână ei la ciolan, restul nu mai contează. Doar că în Sălaj ăștia se înțeleg ca șoarecele cu pisica, plătind tot felul de siteuri dubioase unde se spurcă, chiar și în interiorul unui partid. Dar ce, e de mirare, la ce politicieni avem în Sălaj? Luna viitoare va trebui să alegem dintre aceleași figuri plictisite ce și-au făcut ucenicia în politică pe…

Mai mult...

Daniel Mureşan Cred că meseria de asistat social ar trebui introdusă în COR, datorită faptului că are deja vechime în România. Chiar dacă nu ai niciun handicap, chiar dacă mai muncești pe ici, pe colo, meseria e meserie. Mai ales că e an electoral, deci asistații social sunt „mină de aur”. Aici nu vorbesc despre solidaritate socială, aia e altceva. Este vorba despre cei care nu se dau jos din pat pentru salariul minim pe economie. Ar fi culmea, când venitul minim garantat e garantat și sfânt. Bineînțeles, dacă pui…

Mai mult...

Daniel Săuca Nu comentez prea mult, fiind din „sistem”, dar nu pot să nu scriu că nu am mai întâlnit situația ca un candidat la funcția de manager la o instituție publică de cultură să obțină la proba scrisă (elaborarea unui plan de management) nota 1,38. Mă abțin să spun și altele (oricum se va interpreta). Povestea e un semn și despre câtă nevoie are „sistemul” de oameni bine pregătiți și bine plătiți. Și nu numai pentru pozițiile de manageri. Bibliotecile și muzeele (bănuiesc că nu toate), mai precis sindicaliștii…

Mai mult...

Daniel Săuca Dacă nu știați: „Piaţa de publicitate online din România a crescut peste aşteptări în primele trei luni din acest an, şi ar putea ajunge la o jumătate de miliard de euro, principalii beneficiari ai bugetelor de promovare fiind giganţii Google, Meta (Facebook / Instagram) şi TikTok. «E posibil ca piaţa să se ducă spre 500 de milioane de euro anul acesta», a spus în cadrul emisiunii de business ZF Live Mihai Vînătoru, CEO al agenţiei de marketing digital DWF, care rulează anual bugete de peste 10 mil. euro…

Mai mult...

Daniel Săuca „« Duminica trecută », a spus papa Francisc, «am ascultat relatarea Patimilor Domnului. La suferințele pe care le îndură, Isus răspunde cu o virtute care, deși nu este cuprinsă printre cele tradiționale, este foarte importantă: virtutea răbdării. Ea se referă la suportarea celor ce se suferă: nu întâmplător răbdarea are aceeași rădăcină cu pătimirea. Și tocmai în pătimire iese la iveală răbdarea lui Cristos, care cu blândețe și smerenie acceptă să fie arestat, pălmuit și condamnat pe nedrept; în fața lui Pilat nu reproșează nimic; suportă insultele, scuipările…

Mai mult...

Cornel Codiţă Mă rog, fiecare poate avea o soluţie, mai mult sau mai puţin fericită, interesantă, eficientă, comodă, ştiinţifică, băbească, dureroasă sau mai puţin dureroasă etc. Dacă îl întrebaţi, însă, pe Medvedev, nu talentatul de la tenis, ci umflatul de la Kremlin, ăla cu care s-a jucat Putin o vreme de-a „dă-mi-o mie, na-ţi-o ţie” cu funcţiile de preşedinte şi premier, atunci răspunsul este cel puţin deconcertant. Şi înspăimântător. Dacă vrei cu tot dinadinsul să scoţi cuiva o concepţie din cap, zice marele om politic, atunci te pui pe el…

Mai mult...

Cristian Pîrvulescu Chiar dacă anul 2024 va fi în horoscopul chinezesc „anul dragonului”, nu la acest fapt divers mă voi referi în continuare, ci la lupta pentru supremaţie şi reorganizare mondială ce va atinge, în anul care tocmai a început, un accent de intensitate aparte. Căci anul care va urma va fi pus în relief de ceea ce se va întâmpla în 2024. Şi, în funcţie de rezultatul alegerilor din 2024, lumea o lua într-o direcţie sau în alta. Revenind la dragonul de foc din titlu, simbolica dragonului variază de…

Mai mult...

Daniel Săuca La început de an nou, 2024, am observat și eu ceea ce pare chiar la vedere: creșterea alarmantă a cheltuielilor de apărare la nivel global. „Japonia aprobă cheltuieli militare record și va permite exportul de arme «made in Japan» pentru a scădea presiunea de pe stocurile SUA” (defenseromania.ro). „Congresul SUA a aprobat un buget record pentru apărare: Peste 2,4 miliarde de dolari pe zi” (unimedia.info). „NATO a anunţat o creştere a bugetului său militar pentru 2024 cu 12 la sută, până la 2,03 miliarde euro, şi a bugetului…

Mai mult...

Cornel Codiţă Dacă mă întrebaţi cu ce este plămădit aluatul acesta rânced din care se coace politica la noi, atunci am să răspund simplu: o măsură „mituri”, o măsură şi jumătate fantasme, iar în rest, adică cât cuprinde, un ocean fără limanuri de minciuni triviale, care mai de care mai sfruntate, fără nici un fel de pretenţii „conceptuale”. Nu vă speriaţi şi nu vă pierdeţi cumpătul, nu-i câtuşi de puţin „original”. Nu ni se întâmplă doar nouă. Suntem doar o mostră dintr-un „insectar” bogat unde am fost şi noi priponiţi,…

Mai mult...

Cătălin Avramescu Unul dintre misterele vremurilor de pe urmă este acela al numelui. Cum se cheamă regimul în care trăim? Imediat după 1990 a apărut o etichetă care a fost folosită cu succes de politicieni pentru a manipula publicul. România ar fi fost pe drumul unei „tranziţii spre democraţie”. Sunt deja ani buni de când nu am auzit refrenul acesta cu „tranziţia”. Politicienii au declarat România o „democraţie” şi au închis subiectul. Când s-ar fi petrecut această minune? În momentul respectiv a trecut neobservată, iar după aceea a devenit neinteresantă.…

Mai mult...