Meseria de antrenor mi se potriveste cel mai bine

Magazin Salajean 19 noiembrie 2007 0

Meseria de antrenor mi se potriveste cel mai bine

Chiar daca de mai bine de doi ani ocupa functia de director executiv al Directiei Judetene pentru Sport Salaj, Nicu Lapusan spune ca meseria de antrenor i se potriveste cel mai bine. Acesta este de parere ca situatia delicata in care se afla echipele salajene de performanta este cauzata de valoarea loturilor si a antrenorilor, insa crede ca se poate iesi din acest impas.

Reporter: Domnule Lapusan, ati fost profesor de sport, antrenor de atletism, iar acum sunteti directorul Directiei Judetene pentru Sport. Ce meserie credeti ca vi se potriveste mai bine?

Nicu Lapusan: Meseria de dascal de sport, practicarea acesteia timp de 4 ani la inceputul carierei, continuata cu 26 de ani de antrenorat la nivel de club sportiv, apoi la nivel de lot national si lot olimpic, activitatea de 4 ani ca lector universitar la catedra de atletism a Facultatii de Educatie Fizica si Sport din Cluj-Napoca, unde am fost si format, dar si participarea la o multime de concursuri nationale si internationale m-au ajutat sa-mi formez o imagine de ansamblu asupra sportului de masa si de performanta, a cerintelor de organizare si practicare, precum si a directiilor spre care se indreapta sportul in societate. Toate aceste lucruri ma ajuta in activitatea de manageriat pe care o desfasor in momentul de fata la Directia Judeteana pentru Sport Salaj. Daca ar fi sa mentionez care dintre meseriile practicate mi se potriveste mai bine, as spune ca cea de antrenor de atletism, unde am capatat o experienta vasta si unde am avut cele mai bune rezultate ce ma ajuta si in actuala meserie.

Rep: Ca sportiv ati practicat proba de decatlon, iar ca antrenor ati ales proba de aruncari. De ce aceasta proba?

N.L: La inceput, ca sportiv am practicat proba de aruncare a sulitei, dupa care proba de decatlon. Am fost atras insa de pe atunci de probele de aruncari, pentru frumusetea si complexitatea lor, fapt ce m-a determinat, cand am inceput sa antrenez, sa ma indrept catre aceasta grupa de probe din atletism.

Rep: In cariera de antrenor ati antrenat o serie de sportivi care au devenit campioni nationali. Totusi, care dintre ei vi s-a parut cel mai valoros?

N.L: Pentru mine toti sportivii pe care i-am antrenat au fost, cand am lucrat cu ei, la fel de valorosi. Am tinut la toti si m-am straduit sa gasesc la fiecare calitatea care-l putea propulsa spre performanta. Valoarea unui sportiv este data, totusi, in ultima instanta de valoarea rezultatului si a preformantei sportive pe care a dobandit-o.

Rep: I-ati antrenat printre altii si pe Marcel Tarle si Gheorghe Guset. Unul si-a incheiat cariera, iar celalalt mai are putin si o va face. Credeti ca Zalaul va mai avea vreodata sportivi atat de valorosi?

N.L: Este adevarat, i-am antrenat pe amandoi o anumita perioada din activitatea lor sportiva. Ambii au fost, si unul mai este inca, sportivi valorosi, cu calitati deosebite care au stiut ce doresc si au avut rezultate de valoare pe plan national si international, de care Salajul si eu personal am fost si sunt mandru. Amandoi au fost recordmeni nationali de juniori si tineret la probele practicate, iar Gheorghe Guset detine si acum recordul national de seniori la aruncarea greutatii (21,04 m). Sunt multipli campioni nationali la juniori, tineret si seniori. Daca Marcel Tarle si-a incheiat cariera de o perioada buna de timp, desi sunt convins ca o mai putea continua cu bune rezultate inca mult timp, pentru Gheorghe Guset, care o continua, si inca la cote inalte, am tot respectul si admiratia. Nu stiu daca vom mai avea vreodata in Salaj sportivi atat de valorosi la aceasta grupa de probe. Poate George Guset. Depinde foarte mult de cei care o practica, de conditiile care se creeaza la sectiile de performanta. Depinde foarte mult si de preocuparile tinerilor si copiilor din ziua de azi. Eu sper sa mai fie sportivi atat de valorosi si voi incerca din postura in care sunt in momentul de fata sa sprijin orice initiative de acest fel.

Rep: Ce parere aveti de situatia in care se afla cele doua echipe de performanta, VM Remat Zalau si HC Zalau?

N.L: Problema celor doua echipe de performanta, defapt sunte trei cu Phoenix Simleu Silvaniei, este destul de delicata si de dificila in momentul de fata. Situatia precara din clasament este cauzata in primul rand de valoarea lotului si a antrenorilor. Comunitatea locala a facut eforturi financiare destul de mari in ultimi doi ani pentru sustinerea acestora. Din pacate, nu exista investitori mari care sa doreasca rezultate deosebite cu aceste echipe. Pozitia din clasament din ultimul timp a indepartat si publicul, iar lipsa galeriilor, fata de care pana nu demult aveam o stima deosebita pentru modul cum isi incurajau echipa, a facut ca o serie de partide sa fie pierdute. A fost un dezavantaj mare faptul ca echipele nu au fost sustinute si nu s-a creat acea presiune pozitiva din partea publicului. Este una din primele masuri pe care ar trebui sa o ia conducerile celor doua echipe. Avem si noi, DJS Salaj, partea noastra de vina, pentru ca nu ne-am implicat in orientarea metodica a pregatirii la cele doua echipe, in verificarea felului in care este dirijat procesul de pregatire. In schimb, am finantat, din sume nerambursabile, pe baza de proiecte, cu sume mici, structurile de drept privat, printre care si HC Zalau, care s-a inscris la licitatie. Problema aducerii de jucatori si de antrenori tine de resortul consiliului de administratie si de finantatori, care decid.

Rep: Credeti ca handbalul si voleiul zalauan ar putea reveni in scurt timp acolo unde s-au aflat in urma cu cativa ani ?

N.L: Consider ca se poate iesi din acest impas, avand in vedere ca, la nivel de juniori, la CSS Zalau exista o preocupare pentru cresterea de elemente valoroase, de care trebuie sa aiba grija echipele de seniori pentru a-si intari si intretine loturile. Cred si sper in acelasi timp ca handbalul si voleiul zalauan sa poata reveni acolo unde s-au aflat in urma cu catva timp. Pentru aceasta este nevoie de eforturi comune de sustinere. Asa cum am mai mentionat, pe termen mediu si lung, folosirea sportivilor dotati de la echipele de juniori este una din caile de a iesi din impas. Pe termen scurt, aducerea de jucatori valorosi si preocupari pentru perfectionarea si autoperfectionarea antrenorilor, care sa aduca in pregatire metode noi si moderne de pregatire. Nu in ultimul rand, atragerea din nou a publicului, formarea de galerii care sa sustina echipele, cel putin la meciurile de pe teren propriu.

Rep: Nici la fotbal lucrurile nu stau deloc bine, fiindca doi ani la rand am pierdut meciurile de baraj pentru promovarea in Liga a III-a. Care credeti ca au fost cauzele care au dus la aceste esecuri si cand credeti ca va avea Zalaul din nou o echipa in Liga a III-a?

N.L: Incercarea mea de implicare in fotbal, din vara anului 2005, cand echipa a fost retrogradata din Liga a II-a in Liga a IV-a, din cauza unei decizii eronate a fostului patron, care initial, la o intalnire cu factorii locali a decis vinderea locului din Liga a II-a si inscrierea in Liga a III-a, iar apoi s-a razgandit, echipa fiind retrogradata doua esaloane, m-au facut sa devin mai circumspect vis-a-vis de implicarea DJS Salaj in fotbal. Rezultatele la cele doua meciuri de baraj pentru promovarea in Liga a III-a au fost cauzate in primul rand de lotul subtire valoric, dar mai ales de sprijinul negativ din partea FRF, care uita, dar nu iarta cand nu esti sau intentionezi sa nu fi cu actuala conducere. Iti desemneaza cei mai grei adversari si nici nu sunt de partea ta cand ai dreptate. Probabil ca acordarea unui credit mai mare echipelor de juniori si copii, cum sunt republicanii de la FC Zalau si copiii de la Viitorul Zalau, sa ne faca sa speram in urmatorii ani ca vom avea echipa in esaloanele superioare, iar comunitatea locala si investitorii potenti sa doreasca acest lucru, sa dezvolte baza materiala si sa finanteze.

Rep: Ce obiective si-a propus in acest an DJS Salaj si cate din ele au fost indeplinite?

N.L: Directia Judeteana pentru Sport Salaj deruleaza in fiecare an doua programe: Sustinerea sportului de performanta si Sportul pentru toti. Cele doua programe sunt incluse in calendarul sportiv judetean si deruleaza etape locale si judetene ale Campionatelor Nationale pe ramuri de sport, dar si alte competitii de nivel local, judetean si interjudetean, la care nu se organizeaza Campionate Nationale, cupe si alte manifestari sportive pentru sportivi legitimati. Aici remarc faptul ca am organizat si finantat singuri sau in parteneriat cu Asociatiile Judetene pe ramura de sport toate etapele judetene ale campionatelor nationale planificate. Totodata am solicitat, obtinut si organizat finale de Campionat National de tenis de masa, atletism si un Concurs National, Grand – Prix de aruncari. Cele mai importante competitii din cadrul programului Sportul pentru toti sunt cele doua competitii traditionale in judet: Cupa Vailor si Cupa Lyceum . Ambele sunt adevarate actiuni de selectie, care la etapele pe judet, fiecare angreneaza peste 500 de elevi. In ultimii doi ani am primit pentru cele doua competitii sprijinul Consiliului Judetean Salaj, care a finantat in 2007 cu aproximativ 40.000 de lei.

Rep: Cu ce institutii a avut DJS-ul protocoale de colaborare in acest an si in ce competitii?

N.L: DSJ Salaj a incheiat in anul 2007 protocoale de colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetean Salaj pentru O.N.S.S.-uri, Cupa Vailor si Cupa Lyceum, cu Primaria si Consiliul Local Zalau pentru Grand-Prix-ul de aruncari, finalele pe tara la tenis de masa, alergare pe sosea si alte competitii de masa de mai mica anvergura. Totodata, cu Consiliul Judetean Salaj pentru Grand-Prix-ul de aruncari, finala de alergare pe sosea, Cupa Vailor si Cupa Lyceum, cu Inspectoratul Judetean de Politie si Inspectoratul Judetean de Jandarmi, Politia Comunitara si Politia de Proximitate, pentru asigurarea bunei organizari a competitiilor. Am mai facut protocoale de colaborare si cu Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog, pentru desfasurarea unor actiuni comune de transmitere a mesajului acestei institutii si de atragere spre practicarea sportului si cu Asociatia Willi Prader si Fundatia Bach, pentru organizarea de competitii pentru persoanele cu dizabilitati fizice si intelectuale.

Rep: Care a fost competitia care a necesitat in acest an cel mai mare sprijin din partea institutiei pe care o conduceti?

N.L: Finalele pe tara, Grand-Prix-ul de aruncari si cele doua competitii traditionale, Cupa Vailor si Cupa Lyceum.

Rep: Cat s-a cheltuit in acest an din bugetul DJS-ului pentru competitiile organizate?

N.L: In cursul anului 2007 s-au planificat din bugetul DJS Salaj, pentru organizarea de competitii, 25.000 de lei si 2.700 din venituri proprii, iar pentru sustinerea sportivilor de performanta cu alimentatie de efort, 25.000 de lei si 6.800 din veniturile proprii. De asemenea, structurile sportive si Asociatiile Judetene pe ramura de sport au accesat suma de 20.000 de lei pe baza de proiecte, pentru organizarea unor competitii proprii.

Rep: Cum a sprijinit in acest an DJS Salaj sportivii de performanta?

N.L: Sportivii de performanta au fost sprijiniti cu alimentatie de efort, de care au beneficiat pana acum 160 de sportivi, urmand ca pana la sfarsitul anului sa beneficieze in jur de 200 de sportivi cu obiective de performanta, de la CSM, CSS si LPS Zalau.

Rep: Vorbeati de Cupa Vailor si Cupa Lyceum. Care competitie vi se pare mai importanta si de ce?

N.L: Pentru noi, amandoua sunt la fel de importante. Le acordam aceeasi atentie, pentru ca la etapele pe clase scoala si locatia aduna un numar mare de elevi, iar la etapa pe vai si judet urmarim sa fie, cu sprijinul antrenorilor si profesorilor de sport de la cluburile de juniori in special, adevarate actiuni de selectie pentru sportul de performanta.

Rep: A avut loc in acest an in premiera la Zalau un concurs de aruncari, la care au participat cam cei mai buni aruncatori romani. Cum sperati sa arate editia de anul viitor?

N.L: Editia intai a Grand-Prix-ului de aruncari de la Zalau a fost o reusita, mai ales prin numele mari care au onorat cu prezenta competitia, dar si unele rezultate de exceptie. Mai ales rezultatul Nicoletei Grasu la arucarea discului, care a legat de rezultatul sportiv in sine si numele Zalaului in listele I.A.A.F.. Speram ca si la editia de anul viitor sa existe aceeasi participare selecta. Vom incerca sa organizam cu o zi inainte sau dupa si un concurs de incepatori (juniori) din judetele limitrofe si daca se poate si din judet.

Rep: Care credeti ca este cauza care duce la scaderea numarului de sportivi de performanta atat la nivel national, cat si la nivel de Salaj?

N.L: Scaderea numarului de sportivi de performanta din judet si, in general, din tara este cauzata in primul rand de atentia slaba, in special din punct de vedere financiar, acordata pregatirii si participarii in competitii a sportivilor de la CSS-uri si LPS-uri in ultimii ani. Numarul mic de ore de educatie fizica din invatamantul gimnazial si liceal, neincluderea in norma didactica a profesorilor a orelor de activitati sportive din afara orelor de curs, care sa permita acumularea unui bagaj motric mai mare in momentul in care sunt selectionati la cluburile sportive de performanta. Se pare ca incepand cu 30 septembrie 2007, odata cu semnarea protocolului mixt dintre ANS, MEC si COSR, sunt in curs de rezolvare aceste probleme. Cred ca salarizarea celor care lucreaza in sportul de performanta, cu sacrificiile lui, nu motiveaza suficient antrenorii si profesorii. Slaba pregatire a unor antrenori, lucru de rutina, cu metode si mijloace depasite, slaba preocupare pentru perfectionare si autoperfectionare, posibilitati reduse de convingere a potentialului sportiv ca are calitati, ca merita sa se inhame la munca, sunt cateva din neajunsurile tehnicienilor, care fac sa existe multe pierderi in sportul de performanta. Cred de asemenea ca si parintii copiilor care au potential in practicarea sportului de performanta, au pentru acestia alte asteptari. Ii orienteaza catre ceea ce se cere in societatea actuala, neglijand cateodata si din necunoastere sanatatea si contribuind la diminuarea potentialului fizic si psihic a propriului copil.

Rep: Ce le indicati copiilor doritori sa faca sport de performanta pentru a putea obtine rezultate cat mai bune?

N.L: Copiii care doresc sa faca sport trebuie sa fie in primul rand convinsi si motivati de parinti si educatori de necesitatea si binefacerile miscarii pentru sanatatea lor fizica si intelectuala. Sa iubeasca ramura de sport pe care si-au ales-o, sa fie constienti ca ii asteapta multa munca, multe sacrificii, dar ca pot, prin perseverenta, alegandu-si modele (idoli) si sa aiba mari satisfactii. Nimic nu este mai frumos decat sa te vezi un mare campion si, daca poti si vrei, sa ti se cante imnul national.

Rep: Cum credeti ca ar trebui procedat cu elevii, pentru a-i motiva sa faca sport de performanta?

N.L: In scoli totul porneste de la dragostea profesorului de educatie fizica pentru meseria pe care si-a ales-o. Daca acesta este iubit si daca stie sa atraga prin activitati elevul, acesta va indragi de mic miscarea si va dori, daca este convins ca are calitati, sa faca sport de performanta. Cred ca trebuie sa incercam, tot cu ajutorul dascalilor de sport, sa aducem copiii pe stadioane si in salile de sport, la competitiile sportive oficiale, pentru a capata gustul si dragostea pentru sport.

Rep: S-a deschis de curand un bazin in apropierea orasului Simleu Silvaniei in care au loc cursuri de inot. Ce parere aveti despre aceasta initiativa?

N.L: Initiativa deschiderii bazinului de inot de langa Simleu Silvaniei este pentru copii si populatia din zona o adevarata oaza de sanatate, iar acest lucru se va si vedea. Depinde de cei care il detin. Daca vor sti sa gaseasca persoane specializate si pregatite si daca vor asigura conditii igienice corespunzatoare, vor atrage populatia si va avea de castigat toata lumea. Speram ca initiativa Guvernului Romaniei de construire in fiecare judet a cel putin unui bazin acoperit de inot sa se realizeze, astfel incat si populatia, in special copiii din Zalau, sa beneficieze de binefacerile inotului.

Rep: Cu ce va ocupati, in general, timpul liber?

N.L: Deformatie profesionala: urmaresc evenimente sportive, fie pe viu, fie la televizor, citesc si ma informez despre sport, mai practic si alergarea si cate o partida de tenis de camp. Imi place mult pescuitul si, de cate ori am posibilitatea, il fac cu placere.

Rep: Daca ar fi sa dati timpul inapoi, ce ati dori sa se schimbe in viata dumneavoastra?

N.L: Nu cred ca as dori sa fie schimbari majore in viata mea daca as da timpul inapoi. Cred ca as dori sa fac cam acelasi lucru, dar poate mai bine. Mi-as dori, totusi, sa existe acea medalie olimpica de care am fost atat de aproape, dupa proba din calificari si rezultatul din topul mondial, dinaintea finalei de aruncare a sulitei de la Jocurile Olimpice de la Atena din 1996. M-as simti mai implinit.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »