Am căzut de pe bârnă după aproape cinci decenii

La finalul lui octombrie a anului trecut, în cadrul Campionatului Mondial de Gimnastică de la Glasgow, gimnastica românească feminină ne-a pus în faţa unui rezultat neobişnuit: absenţa din finala pe echipe şi amânarea calificării la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro până în această lună. După 40 de ani de luptat pentru medalii mondiale, gimnastele românce au părăsit în lacrimi concursul după prima zi de calificări, iar Larisa Iordache a fost singura care a urcat pe podium, câştigând bronzul la individual compus.
La fel ca fotbalul, gimnastica e sportul cu care cei mai mulţi dintre noi am crescut. Ani la rând, a fost principalul punct de interes al Campionatelor Mondiale şi Jocurilor Olimpice, de unde aşteptam podiumul şi medaliile ca pe ceva ce ni se cuvenea. La fel ca Hagi, Nadia e numele cu care ne mândrim când scoatem capul în lume. Dacă „sportul rege” a trecut printr-o perioadă nefastă după rezultatul „tricolorilor” din 1994, sportul reinventat şi iubit de Nadia ne-a tot oferit ocazii să ne agăţăm speranţele de câte o medalie, de câte o revenire, de câte o nouă posibilă urmaşă. Ocazii care au devenit tot mai rare în ultimii ani, iar duminică s-a întâmplat un adevărat dezastru. Echipa feminină de gimnastică a României a ratat, după 48 de ani de prezenţe consecutive, calificarea la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, iar această contraperformanţă este una dintre cele mai mari „palme” pe care le primeşte sportul românesc în ultimii ani.
Interesele politice ale celor care conduc întreg sportul românesc şi ale acoliţior au dus la un genocid, după cum spunea fostul mare tenismen, Ion Ţiriac. Unul din care, cu toţii avem ceva de învăţat, chiar şi noi, simplii părinţi care, în loc să ne încurajăm odraslele să facă sport şi mişcare, o dăm pe „las’ că merge şi aşa”.
Vina este colectivă pentru acest dezastru, însă, uneori, adevărurile nu pof fi urlate în gura mare. Cert este că specialiştii au anunţat acestă nenorocire, însă, cei care au avut frâiele în mână şi-au văzut, în continuare, de interesele politice şi personale.