Zalaul, in topul oraselor de lux

Magazin Salajean 2 noiembrie 2006 0

Zalaul, in topul oraselor de luxPresa centrala pune Zalaul in urma Timisoarei, Clujului si Aradului, ceea ce e chiar normal, dar, in acelasi timp, categoriseste viata din Zalau mai buna ca cea din Alba Iulia si Baia Mare, ceea ce cam da de gandit

Zalaul – stindardul judetului Salaj, municipiul cu care ne mandrim, orasul care, oficial, se afla in plin avant muncitoresc de dezvoltare industriala, centrul cultural si istoric al judetului, inconjurat de castre si dealuri si cate si mai cate, a fost categorisit intr-un studiu efectuat de analistii revistei Capital, ca fiind un oras sters si bagat in aceeasi oala cu Roman si Petrosani.

Dar sa locuiesti la Zalau inseamna, la urma urmei, sa faci parte din Ardeal, iar vestea imbucuratoare este ca Ardealul ofera cele mai bune conditii de viata din Romania, Zalaul ocupand un loc nesperat de confortabil de 21, in topul celor mai prietenoase orase din Romania.

Reporterii revistei Capital au analizat mai multe caracteristici care conditioneaza un trai linistit si confortabil. Astfel, ei au luat in considerare situatia economica a orasului, salariile, somajul, investitiile, posibilitatile de petrecere a timpului liber, reteaua de transport, oferta educationala, rata criminalitatii, conditiile de shopping etc.

Ei, daca stai si te gandesti bine, este chiar o minune ca Zalaul a ajuns sa fie cotat cu o nota 4,92, fata de Timisoara, care se afla in fruntea clasamentului si care a primit, ca urmare a analizarii tuturor variabilelor din discutie, nota de 7,25. Acest lucru nu ar trebui sa mire pe nimeni, doar Timisoara a fost si pe vremea aialalta, categorisita drept singurul oras occidental din Romania, reprezentand un adevarat cap de pod spre vest. Poate, tot din acest punct de vedere, Timisoarei ii urmeaza Constanta, cu o nota de 7,10, iar in cazul ei deschiderea spre mare a fost hotaratoare in dezvoltarea vietii, atat din punct de vedere industrial, cat si cultural.

Dar hai sa dezvoltam un pic subiectul Zalau, in functie de variabilele pe care le-au avut in vedere reporterii de la Capital.

Este Zalaul atractiv din punct de vedere economic? Da si nu. Zalaul a fost mentinut artificial in viata, zeci de ani, de cand cineva sus pus si-a pus degetul pe harta si a zis ie-te municipiul! de platforma industriala. O platforma care intre timp s-a dezvoltat – dovada fiind cele 5 mari unitati economice care-si pun amprenta pe viata municipiului. Are Zalaul vreun beneficiu din asta? Da si nu, din nou. Pentru ca, potrivit gandirii bolnav descentralizate, Bucurestiul sufla cam tot din ceea ce ar aduce ca beneficii la administratia locala din partea acestor mamuti. Pe de alta parte, Zalaul a devenit un fel de magnet pentru agentii economici din judet, acestia polarizandu-se spre centru. Dar acest lucru nu prea a stimulat viata personala din municipiu, din punct de vedere al castigurilor. Oficial, zalauanii lucreaza pentru un castig salarial mediu brut de circa 1.000 RON, dar cifrele statistice nu sunt, in acest caz, relevante, avand in vedere faptul ca se calculeaza media castigurilor. Pe de alta parte, neoficial, putem spune ca majoritatea zalauanilor angrenati in munca zilnica sau chiar silnica, nu castiga mai mult de un 500 RON pe luna, brut, etalonul fiind salariul minim pe economie.

Somajul din judet se situa, in iulie, undeva la nivelul a 5.851 de persoane, dar aceasta cifra tinde sa creasca, de obicei, cu 1.000 de persoane, in lunile de iarna, asa cum o arata statisticele.

Cu toate acestea – salarii de subzistenta – cuvant inventat de cei care carmuiesc tara asta de vreo 15 ani incoace, Zalaul este scump, din punct de vedere imobiliar, ajungand ca un apartament cu 2 camere sa coste undeva pe la 1,25 miliarde lei. Explicatia consta in munca capsunarilor, care prin banii adusi in judet nu au facut nimic altceva, decat sa explodeze piata.

Cultural, Zalaul este inexistent, oricat s-ar rupe in bucati mai marii sa faca ceva in acest sens. Iar pentru acest lucru nu este nimeni vinovat: Zalaul a luat fiinta ca oras muncitoresc si asta va ramane pana in vecii vecilor. Degeaba cele cateva incercari timide de teatru, dantuiri populare etc, gustul zalauanilor vizavi de cultura este zero, iar acest lucru a cam fost dovedit si de Targul de carte recent, unde au fost prezenti doar elevii dusi in program la eveniment.

Totusi, unde poti sa-ti petreci timpul liber la Zalau sau ce ofera Zalaul ca sa te relaxezi? Mai nimic, in afara de cele cateva localuri unde se poate bea si manca, obiective ceva mai rasarite, decat crasmele satesti. Cinematografia abia isi mai trage sufletul, fotbal in C nu mai este, handbalul este pe moarte, doar voleiul mai poate oferi un spectacol cat de cat iesit din anonimat. Zalauanii nu au un rau unde sa pescuiasca – noroc doar cu lacul Varsolt si cu Somesul, nu au posibilitati sa se bucure de iarna – patinoare, partii de schii si nu au parte de locuri turistice amenajate, unde sa-si refaca bateriile, in afara de acelasi Meses si acelasi castru de la Porolissum, spre care nu stim daca 1 la suta dintre zalauani s-a indreptat vreodata.

Zalaul este undeva pe ultimele locuri la categoria locuintelor construite pentru tineri. Municipiul are zone de importanta A, dupa taxe si impozite, in care lipseste canalizarea, apa potabila este cum este, doar stim cu totii, gara CFR este una de importanta unei halte, reteaua de transport local de calatori este, trebuie sa spun iarasi, cum este, iar cumparaturile ti le poti face ori la ABC-ul de pe colt, ori la megashop-ul din centru. In lipsa de altceva. Invatamantul zalauan este polarizat spre cateva unitati cu renume – din punctul de vedere al profesorilor care predau la scoala si in particular si spre Universitatea care, an dupa an, varsa dintre portile sale licentiati si masteranzi.

Iar daca Zalaul este cum este, cu lipsurile sale cu tot, ganditi-va cum e viata prin orasele care in topul Capital se regasesc in urma Zalaului. Orase ca Tulcea, Suceava, Pascani, Targu Jiu, Slobozia, Vaslui si Barlad – pe ultimul loc, cu un punctaj de 3,15. Pe de alta parte, analistii din Capital au dat note mai proaste decat Zalaului unor orase emblema ca Alba Iulia (4,87), Baia Mare (4.60) si Deva (4,45), ceea ce ne pune la grea incercare in a inghiti in totalitate toate cele analizate in revista cu pricina.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »