Turism zero cu biserici de lemn in pericol

Magazin Salajean 13 noiembrie 2007 0

Turism zero cu biserici de lemn in pericol

Dupa cum v-am mai informat, la timpul potrivit, la finele anului 2006 a fost initiat proiectul Lacasuri de cult in pericol prin care ne-am propus restaurarea a cinci biserici monumente istorice dintre care patru biserici de lemn, acest lucru fiind posibil datorita colaborarii institutiei noastre cu primariile si parohiile din localitatile in care se gasesc aceste biserici de lemn, ne-a declarat Valeria Lehene, referent de specialitate in cadrul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National (DJCCPCN) Salaj . Dar,…

… Proiectul a demarat cu foarte mare intarziere….

Valeria Lehene a explicat ca parteneriatul incheiat presupune finantarea de catre primarii a proiectului de restaurare, alocarea unor fonduri din partea DJCCPCN Salaj pentru o mica parte din materialele de constructie si sprijinirea parohiilor in identificarea si obtinerea unor fonduri pentru lucrarile de restaurare. Cele cinci biserici au fost selectionate dintre acelea care se gasesc in stare avansata de degradare, unde se impun interventii urgente pentru ca sunt in pericol de distrugere sau unele constituie chiar pericol pentru locuitorii din apropiere fiind in stare de precolaps, a declarat Valeria Lehene. Un alt criteriu important a fost disponibilitatea primariilor de a se angaja sa suporte cheltuielile de proiectare. Astfel, au fost incluse in proiect bisericile de lemn din localitatile Fodora (comuna Gilgau), Letca, Lozna, Brusturi (comuna Creaca) si biserica de piatra din Samsud.

Valeria Lehene ne-a mai spus ca proiectul a demarat cu foarte mare intarziere din cauza faptului ca bisericile fiind monumente istorice, proiectele de restaurare trebuiau intocmite de arhitecti atestati de catre Ministerul Culturii si Cultelor (MCC), iar acestia sunt foarte putini, in special cei care se ocupa de biserici de lemn. Pana in momentul de fata exista proiecte intocmite pentru patru monumente, trei pentru bisericile de lemn din Fodora, Letca si Lozna, proiectul pentru biserica de piatra din Samsud, iar pentru biserica din Brusturi primaria nu a incheiat, deocamdata, contractul cu proiectantul desi s-a angajat in acest parteneriat. Cu toate ca primul proiect a fost intocmit pentru biserica din Lozna deoarece acolo exista riscul de prabusire a turnului si erau mai multe sesizari ale locuitorilor din apropierea bisericii, proiectul nu este achitat integral nici pana in acest moment. La Samsud ne gasim in aceeasi situatie. Acest fapt constituie o bulina neagra care va ingreuna o colaborare de perspectiva cu proiectantul, in conditiile in care exista multe nevoi urgente si disponibilitatea autoritatilor locale de a se implica in finantarea de proiecte. Avand in vedere situatia dezastruoasa in care se afla unele dintre aceste biserici, ma refer in special la cele in care este distrusa invelitoarea si ploile afecteaza pictura, cand am demarat proiectul am solicitat sprijinul proiectantului de a realiza cat mai repede posibil proiectele la bisericile incluse in proiect, avand angajamentul primariilor pentru finantarea proiectelor de restaurare. In acest moment cu greu mai indraznesc sa solicit d-lui arh. Niels Auner elaborarea unor proiecte daca beneficiarii nu achita proiectele la timp, conform conditiilor din contract, a mai declarat Valeria Lehene.

… Si nici acum nu se simte prea bine

Singura biserica la care au fost demarate lucrarile de restaurare este biserica din Lozna. Avand proiectul intocmit si avizat de Comisia Zonala a Monumentelor Istorice Cluj, au fost solicitate fonduri pentru restaurare de la MCC prin Secretariatul de Stat pentru Culte. Desi costul lucrarilor de restaurare se ridica la peste 300.000 lei, anul acesta au fost alocati doar 30.000 lei, care au permis realizarea unor interventii minime la coiful turnului pentru punerea in siguranta a acestuia. La Letca, proiectul de restaurare a fost finalizat si avizat, iar dupa eliberarea autorizatiei de construire vor fi facute solicitarile de fonduri pentru executarea lucrarilor. Proiectul de restaurare pentru biserica de lemn din Fodora este finalizat si transmis spre avizare Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, acesta fiind necesar pentru monumente de interes national. Starea de conservare a bisericii de la Brusturi arata ca interventiile trebuiau de mult timp facute. Invelitoarea din sindrila este distrusa, plina de gauri, si inca nu avem un proiect de restaurare. Avand in vedere ca proiectul nostru a fost demarat de aproape un an, aceasta intarziere din partea primariei nu este justificata. In acest moment se pune problema unei interventii pentru protectie provizorie a bisericii pana in momentul realizarii unui proiect, avizarii si obtinerea de fonduri pentru restaurare, in conditiile in care va dura destul de mult timp pana cand arhitectul va fi disponibil si ar putea intocmi proiectul de restaurare, a conchis Valeria Lehene.

Cum stam? Tot asa

Salajul are 68 de biserici de lemn monumente istorice. Lista cu 68 de biserici de lemn monumente istorice a fost mostenita, dupa ce a fost stabilita pe parcursul a mai multor ani, de cercetari facute de specialisti in domeniu (lista monumentelor istorice din Salaj – judetul nostru are 518 monumente istorice – poate fi accesata pe site-ul Ministerului Culturii si Cultelor. Biserici de lemn monunente istorice care au fost restaurate dupa 1989, mai ales cu fonduri provenite de la Ministerul Culturii si Cultelor: Baica, Balan – Cricova, Barsaul Mare, Bic, Borza, Cehei, Ciumarna, Creaca, Dersida, Doba Mica, Dobrin, Domnin, Fildu de Sus, Horoatu Cehului, Inau, Nadis, Notig, Paduris, Pausa, Poarta Salajului, Podisu, Port, Prodanesti, Racis, Rastoci, Sinpetru Almasului, Solomon, Tusa, Ulciug, Voivodeni. Biserici de lemn care trebuie restaurate: Bocsita, Brebi, Brusturi, Bulgari, Camar, Fodora, Jac, Letca, Lozna, Magura, Purcaret, Sinmihaiu Almasului, Sarbi, Toplita si biserica de la Manastirea Balan, plus cele amintite in pagina de fata. Sa mai notam ca majoritatea dintre bisericile de lemn monumente istorice din Salaj sunt la baza greco-catolice, neexistand, inca, o situatie clara cu privire la cate dintre aceste biserici au fost revendicate sau retrocedate, exceptand cazurile de la Port (unde a fost data greco-catolicilor) sau cel de la Bulgari, cu un scandal de pomina. Asa ca, reamintim principalele probleme:

1. Restaurarea bisericilor de lemn monumente istorice, necesitatea parteneriatelor administratie publica – culte, proiecte de restaurare, implicarea preotilor si a primarilor, si in respectarea Legii monumentelor istorice, care, printre multe altele, spune ca este interzisa efectuarea de lucrari la monumentele istorice fara avizul DJCCPCN. Cu alte cuvinte, toate bisericile de lemn monumente istorice sa fie restaurate, modernizate (de exemplu, fara a se pune in ele vaze cu flori de plastic si icoane de oriunde).

2. Finalizarea procesului de aplicare a legilor privind retrocedarea bunurilor confiscate abuziv, fie si prin intelegeri locale intre culte, in asa fel incat lucrurile sa fie clare din aceasta perspectiva.

3. Integrarea bisericilor de lemn monumente istorice in circuite turistice (cu toate ca Salajul nu are, ca si Maramuresul, de exemplu, biserici de lemn monumente istorice in patrimoniul Unesco). Asa ca, se pune iar intrebarea:

Ce-a fost mai intai, oul sau gaina?

Cum sa faci turism pe baza de biserici de lemn (cultural, confesional, de cate feluri o fi) daca nu ai drumuri bune, daca nu ai pensiuni, hoteluri, daca nu exista organisme care sa se ocupe de promovare, adica, infrastructura pentru turism? Altii spun si acum ca se poate, importanta fiind puterea exemplului, pentru ca s-ar putea sa asteptam mult si bine pana ce vom avea infrastructura beton. Asa, de culoare, sa reamintesc ca exista un proiect ce are sanse sa fie finantat din celebrele fonduri structurale si de coeziune, Circuitul bisericilor de lemn in Transilvania de Nord-Vest, pentru infrastructura turistica, in proiect dandu-si mana judetele Maramures, Salaj si Satu Mare, din Salaj fiind prinse bisericile din Fildu de Sus, Sinmihaiu Almasului, Baica, Ciumarna, Poarta Salajului, Letca si Vadurele. Oricum, ca sa nu va mai fierb si de data asta, deocamdata Salajul – judetul bisericilor de lemn – este doar o vorba, expresie, ma rog. In continuare.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »