Tot mai multe sălăjence depistate cu cancer de col uterin

Magazin Salajean 21 martie 2011 0

Tot mai multe sălăjence depistate cu cancer de col uterin

Cele mai recente statistici arată că România se situează pe primul loc în Europa ca număr de decese cauzate de cancerul de col uterin, incidenţa acestei boli fiind mult mai mare decât în restul ţărilor de pe bătrânul continent. Evidenţele ultimilor ani arată că şase românce mor zilnic din cauza acestei boli, majoritatea cazurilor fiind depistate în faze avansate ale bolii.

Cu toate că acest tip de cancer poate fi depistat încă din primele faze, prin efectuarea unui test Babeş-Papanicolau, numeroase femei – în special cele din mediul rural – neglijează importanţa acestei examinări care poate reprezenta salvarea în momente critice. Sălăjencele nu fac excepţie de la regulă. Aşa se face că, de la un an la altul, tot mai multe femei din Sălaj au primit teribilul diagnostic. Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Sălaj, Mihai Cheşeli, a declarat că în 2009, 39 de femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin, din care 22 au fost din mediul urban, iar 17 – din comunele judeţului.

Din totalul de cazuri, doar opt au fost în stadii curabile. Anul trecut, numărul de cazuri depistate la nivel de judeţ a fost 40, din care 11 în stadii curabile. Şi de această dată, cele mai multe îmbolnăviri – 23 – au fost în rândul femeilor din mediul urban, în timp ce 17 cazuri au fost depistate la femei care proveneau din mediul rural. „Aceste cazuri au fost înregistrate conform Cabinetului de Oncologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău”, ne-a declarat Mihai Cheşeli.

Cele mai expuse – femeile între 15 – 44 de ani

Cancerul de col uterin este principala cauză de mortalitate prin cancer în special la româncele cu vârste între 15 – 44 de ani. România se află pe primul loc în Europa ca rată a mortalităţii pe fondul acestei boli, riscul de deces fiind de trei ori mai mare la noi faţă de media europeană. Responsabil de majoritatea cazurilor de cancer de col uterin este virusul papiloma uman, boală infecţioasă cu transmitere sexuală care are cea mai mare prevalenţă de pe mapamond. Există peste o sută de tulpini HPV, majoritatea fiind inofensive şi infecţiile trecând de la sine, de cancerul de col fiind responsabilele tulpinile 16 şi 18.

Acestea pot fi depistate prin testul Babeş-Papanicolau, iar specialiştii atrag atenţia că o femeie trebuie să facă testul sus amintit la interval de cel puţin un an. „Împreună, vaccinarea împotriva virusului papiloma uman (HPV) şi testarea la timp pot reduce cu 94 la sută riscul de a dezvolta cancer de col uterin, iar femeile ar trebui să ţină seama de acest aspect”, a declarat Doina Milaş, medic de familie în Zalău.

De fapt, prin testul sus amintit sunt depistate leziunile precanceroase, astfel încât să se poată aplica un tratament corespunzător. Dacă o femeie este infectată cu virusul respectiv, acesta poate dispărea în doi ani, ca urmare a faptului că imunitatea corporală acţionează foarte bine şi chiar dacă apar în aceşti doi ani leziuni uşoare pe colul uterin, acestea sunt inofensive. Dacă în interval de cinci ani, femeia nu s-a vindecat, leziunile se agravează şi se ajunge la cancerul de col uterin, susţin specialiştii.

Atenţie la simptome

Chiar dacă îşi fac cu regularitatea testul Babeş-Papanicolau, femeile nu trebuie să ignore simptomele care indică probleme în ceea ce priveşte sănătatea aparatului genital. Mai exact, ele trebuie să fie atente la sângerările şi durerile care apar la contactul sexual, la sângerările vaginale anormale, la durerile de spate şi la secreţiile vaginale neobişnuite, la sângerările care apar după intrarea în menopauză şi la menstruaţia mai abundentă şi de lungă durată.

De remarcat că simptomele apar mai târziu, de cele mai multe ori când boala este într-un stadiu foarte avansat, întrucât evoluţia bolii este foarte „silenţioasă. Totuşi, odată ce au fost depistate aceste simptome, femeia trebuie să se prezinte de urgenţă la medicul ginecolog.

Vaccinarea anti – HPV este recomandată

Specialiştii recomandă administrarea vaccinului anti – HPV ca măsură de prevenţie împotriva acestei boli crunte. Protecţia începe la 36 de luni de la administrarea dozei şi se prelungeşte pe o perioadă de aproximativ 10 ani, iar vaccinul nu conţine tulpinile virusului, ci doar „carcasa, adică învelişul acestora care „păcăleşte organismul să producă anticorpi împotriva HPV. Vaccinul HPV este administrat intramuscular, în zona umărului, iar cea mai frecventă reacţie adversă observată după administrarea lui a fost durerea la locul de injectare. Alte efecte adverse înregistrate sunt cefalee, ameţeli, tulburări gastro-intestinale, mâncărime, erupţie cutanată, urticarie, mialgii, oboseală.

De asemenea, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă prevenirea cancerului de col uterin prin vaccinare anti-HPV, lansând numeroase campanii de informare pe această temă. Contraindicaţiile absolute ale vaccinurilor HPV se referă doar la hipersensibilitatea dovedită faţă de una dintre componentele vaccinale, precum şi la bolile febrile grave.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »