Stomatologii fug de satele sălăjene, ca dracu de tămâie

Magazin Salajean 16 mai 2011 0

Stomatologii fug de satele sălăjene, ca dracu de tămâie

Satele din Sălaj duc lipsă de medici stomatologi. În 2011, igiena şi grija pe care o acordăm sănătăţii sunt aspecte cărora nu le este acordată atenţia cuvenită şi pe care mulţi sălăjeni le ignoră. Realitatea din mediul rural ajunge să fie cutremurătoare: cu cabinete stomatologice puţine, cu o populaţie care apelează la doctori doar ca ultimă soluţie, satele sălăjene sunt la ani lumină distanţă de Europa.

În timp ce în ultimii ani s-a pus accentul pe asistenţa medicală primară, cea stoma-tologică a rămas mult în urmă în mediul rural din Sălaj. Există bătrâni care nici măcar nu au auzit de dentist, iar dacă au aflat că, totuşi, îşi pot trata problemele dentare, oamenii rămân la modul tradiţional de rezolvare a cazului: dintele se scoate cu sfoara şi se aruncă peste casă, să poarte noroc.

În aceste condiţii, când sătenii nu merg la dentist nici în ruptul capului, medicii stomatologi fug, la rândul lor, de viaţa la ţară. A-şi deschide un cabinet la sat este, pentru ei, o afacere care nu durează, astfel că se îndreaptă, în cea mai mare măsură, spre oraşe.

Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj, Mihai Cheşeli, ne-a declarat că abia 27 de comune se pot bucura de serviciile unui medic stomatolog, restul unităţilor teritorial-administrative rurale având minusuri la acest capitol. „În Sălaj, există 103 medici stomatologi, din care 27 sunt în mediul rural. Astfel, în Crasna, Sărmăşag, Zalha, Românaşi sunt câte două cabinete, în timp ce în Ileanda, Sâg, Bobota; Măierişte, Buciumi, Sânmihaiu Almaşului, Zimbor, Gârbou, Surduc, Vârşolţ, Rus, Nuşfalău, Pericei, Bocşa, Letca şi Hida există câte un cabinet stomatologic.

Referitor la cele 76 de cabinete din mediul urban, Cheşeli a precizat că acestea sunt repartizate astfel: 60 în Zalău, zece în Şimleu Silvaniei, patru în Jibou şi două în Cehu Silvaniei”, a spus purtătorul de cuvânt.

Nici condiţii, nici profit

Diferenţa dintre numărul mare de cabinete din Zalau şi cele care funcţionează în mediul rural este şocantă, dar este greu să-i convingi pe medici să îşi îndrepte atenţia către sate, când oraşul este cel care le aduce pacienţii cei mai mulţi. Iar fiecare cadru medical urmăreşte atât să îşi exercite profesiunea, cât şi să obţină profit, pentru că vorbim de mediul economic privat. Astfel, apare orientarea către zonele cu o populaţie mai numeroasă, mai instruită, mai preocupată de propria sănătate şi cu un venit mai mare, care să le permită oamenilor să apeleze la tratamente stomatologice.

În plus, un alt criteriu de care medicii stomatologi ţin seama atunci când îşi deschid cabinete este reprezentat de condiţiile de lucru de care vor beneficia în locaţia aleasă, condiţii care nu sunt întâlnite peste tot în mediul rural. Cosmin Dragomir, medic stomatolog în Zalău, ne-a spus că este greu să lucrezi în spaţii înghesuite, unde condiţiile oferite pacienţilor nu sunt atât de bune cum ar trebui. „Sunt rare locurile rurale unde poţi găsi condiţii la fel ca în mediul urban. Şi chiar dacă găseşti, te gândeşti că în oraş ai şanse mult mai mari să îţi formezi o clientelă fidelă într-un timp mai scurt decât ţi-ar trebui să fidelizezi o populaţie care nu este obişnuită să apeleze la medic decât în caz de forţă majoră”, a declarat medicul stomatolog.

Sătenii – trataţi la oraş

Cum se traduce lipsa cabinetelor stomatologice din mediul rural? Simplu: localnicii din comunele în care aceste servicii medicale nu există trebuie să se deplaseze până în oraşele apropiate sau până în Zalău pentru un tratament. Sau, dacă ştiu cea mai apropiată comună care are medic stomatolog, pot apela la acesta, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al DSP. „Localnicii din mediul rural pot apela la serviciile medicilor din comunele unde există cabinete stomatologice sau la cele pe care le consideră potrivite pentru serviciile oferite”, a spus Mihai Cheşeli. .

Tratament băbesc: duşca de pălincă şi bucata de aţă

La fel de îngrijorătoare precum deficitul stomatologior din mediul rural este, însă, şi modalitatea de tratament la care recug adesea sătenii. Pentru ei, „durerea de măsele” se tratează cu „o duşcă de pălincă şi o bucată de aţă”. Cel puţin, aşa ne-a explicat Ioan Pop, din Mirşid. „Eu aşa fac: trag o duşcă de alcool, să nu simt aşa tare, leg dintele cu aţă şi trag tare. Scap de dinte şi de durere pe loc”, ne-a spus bătrânul ce a trecut de mult de 70 de ani. Nu mai are decât câţiva dinţi în gură, semn că aţa i-a fost folositoare de multe ori, dar acest lucru nu îl deranjează. „Mestec destul de bine, cu hârburile mele. Nu-mi trebuie dentist!”, spune bătrânul.

Numai că ignorarea problemelor de sănătate dentală nu este lipsită de urmări. În timp ce controalele regulate pot preveni cariile, dar şi bolile gingiilor – principalele cauze ale căderii dinţilor la adulţi, fuga de stomatolog se poate traduce prin gingivite, boli ale inimii şi atacuri vasculare. Controalele dentare includ şi un control al cancerului bucal, o boala dentară foarte gravă, care afectează gura, buzele sau gâtul şi care se poate trata dacă este diagnosticat sau tratat la primele semne.

Soluţii: facilităţi pentru stomatologi în mediul rural

O soluţie pentru satele care au nevoie de stomatologi ar fi ca autorităţile locale să se implice mai mult în găsirea medicilor care să vină la sat. Pentru a-i atrage, administraţiile locale le pot oferi gratuit spaţii în care să funcţioneze cabinetul medical, în acest fel, medicii trebuind să investească doar în dotări. O altă facilitate care ar putea atrage medicii înspre mediul rural ar putea fi locuinţele de serviciu, date în folosinţă gratuită sau cu chirie simbolică medicului, pe perioada în care acesta îşi oferă serviciile comunităţii respective.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »