Salajul duce lipsa de arhitecti

Magazin Salajean 17 august 2011 0

Salajul duce lipsa de arhitecti

– interviu cu Dumitru Chis, directorul Inspectoratului Judetean in Constructii Salaj, din cadrul Inspectiei de Stat pentru Constructii –

Reporter: In pofida crizei economice, lucrarile in constructii la nivel de judet nu au stagnat. Se investeste in acest domeniu atat de catre persoane fizice, cat si de catre agenti economici sau autoritati. Cum isi desfasoara IJC Salaj activitatea, tinand cont de complexitatea ei?

Dumitru Chis: Inspectoratul de Stat in Constructii, in calitatea sa de organ tehnic specializat, exercita, potrivit legii, controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei in urbanism si a regimului de autorizare a constructiilor, precum si la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii in constructii. Urmarim modul in care este respectata Legea 10 referitoare la calitatea in constructii, mai precis, controlam agentii economici furnizori pe piata produselor pentru constructii, executiile lucrarilor, autorizam dirigintii de santier. Totodata, participam la fazele determinante si avizam programul de control al calitatii lucrarilor, urmarim, incasarea cotelor legale datorate statului pentru autorizatii (de 0,1 la suta din valoarea lucrarilor si de 0,7 la suta pentru executii).

Rep: Care ar fi preocuparile de baza la nivelul institutiei?

D.C: Urmarim toate investitiile publice din toate categoriile de fonduri. In prezent, intre obiectivele principale sunt incluse investitiile la drumuri fie ale Consiliului Judetean Salaj, fie cu fonduri de la Guvern, totalizand peste 200 de kilometri de carosabil. Pe langa reabilitarile de drumuri cu fonduri de la bugetul judetului putem aminti reablitarea sectorului de drum dintre Alesd si Hereclean, lucrarea spre Rastoci si drumul dintre Dej si Baia-Mare, portiunea de la Romanasi-Creaca-Benesat, Zalau-Cehu (reabilitata in anul 2010 cu covor asfaltic), sau Bobota-Camar, Almasu-Sfaras-Jebuc-limita cu judetul Cluj, Almasu-Mesteacan, dar si lucrari care au demarat prin asociatiile de dezvoltare intercomunitare (pe Valea Agrijului, Valea Barcaului si Valea Somesului). In mediul rural mai sunt in atentia noastra proiecte cu fonduri de la bugetul de stat prin Ordonanta 7/2006 la canalizari, poduri, podete, 15 baze sportive, aflate in diferite stadii de executie. Punand in calcul si faptul ca s-a dat startul licitatiilor in programul Ministerului Dezvoltarii pentru reabilitarea celor 10.000 de kilometri de drumuri, pot spune ca pana in anul 2012 Salajul va avea drumuri refacute si asfaltate cate s-au realizat in total in ultimii 20 de ani. In acest context, pentru a evita unele evenimente nedorite, lucram foarte mult pe preventie, ii informam pe edili si factorii responsabili de prevederile legale pe care trebuie sa le urmareasca, ce au de facut pentru a nu gresi si pentru a nu ajunge in situatia de a plati amenzi consistente, din buzunarul lor.

Rep: Inteleg ca in aceasta sfera de activitate nu sunt probleme. Totusi, care sunt aspectele cele mai frecvente cu care se confrunta salariatii institutiei la nivel de judet?

D.C: Cetatenii din Zalau, dar si din zona rurala a Salajului ni se adreseaza pentru orice problema in domeniul constructiilor. Ei ne adreseaza diverse sesizari, din care multe nu intra in resposabilitatea noastra. Sesizarile privind proprietatile, asupra terenului si stabilirea vecinatatilor, precum si unele aspecte de natura tehnica, privind constructiile, le tratam cu responsabilitate si prudenta, indrumand cetatenii sa se adreseze instantelor de judecata, respectiv, expertilor tehnici atestati, care se pot pronunta printr-un raport de expertiza in privinta rezistentei si stabilitatii constructiei, precum si alte aspecte tehnice supuse expertizei. Este de inteles ca cetatenii se adreseaza oricui atunci cand au o problema. De vreme ce ajung si la noi, este posibil ca autoritatile locale nu au fost destul de receptive, probabil neavand personal de specialitate. Normal ar fi sa consulte experti, dar lumea prefera sa puna toate autoritatile pe jar decat sa contacteze un specialist. Noi avem obligatia ca in 30 de zile sa solutionam sesizarea primita si sa-i dam un raspuns. Dar acest raspuns nu intotdeauna rezolva problema, nefiind de competenta institutiei noastre.

Rep: Se percep taxe de la cetateni cand acestia se adreseaza cu probleme care nu intra in cadrul responsabilitatilor institutiei?

D.C: Nu. Noi verificam cartile tehnice ale constructiilor si ne implicam in tot ceea ce tine de la autorizare pana la finalizarea lucrarii. Chiar si in cazul unor lucrari efectuate de particulari, daca suntem solicitati, verificam anumite faze determinante, fara costuri.

Rep: Autorizatiile, avizele si sumele necesare, acum pe timp de criza sunt impedimente pentru salajenii care vor sa investeasca in constructii?

D.C: In mediul rural s-a construit foate putin in ultima vreme, la cate o comuna se emit doua-trei autorizatii pe luna. Cel mai mult se construieste in imprejurimile Zalaului, in satele mai instarite (Criseni, Hereclean). Acum lumea s-a cam linistit, nu mai e ca in anii 2006-2008, cand era un avant parca de nestavilit in domeniu. E bine si sub aspectul numarului mult mai mic de contraventii; neconstruind haotic, cetateanul are acum posibilitatea de a alege constructori care fac lucrari foarte bune, care stiu si ce e de facut in prealabil, in ce priveste autorizatiile si avizele. Revin, subliniind cat de importanta este activitatea de preventie pentru cel care are in plan sa construiasca. Acolo unde se incalca pevederile legale contraventiile pot fi de pana la 300.000 de lei. Fiind in slujba cetateanului, preocuparea noastra este ca acesta sa beneficieze de toate informatiile de care are nevoie si sa plece lamurit din unitatea noastra, nu sa fie plimbat de la o institutie la alta.

Rep: De ce duce lipsa Salajul in domeniul constructiilor, respectiv a expertilor si specialistilor, pentru ca stim ca inginerii constructori evita sa lucreze in sectorul public din cauza retributiilor foarte mici.

D.C: La mare cautare in Salaj ar fi arhitectii din cadrul structurilor locale. Suntem in haos in orase si nu exista o gandire de ansamblu asupra perspectivei urbanistice. In anul 2010 au expirat toate planurile urbanistice generale ale localitatilor. Reactualizarea acestor documente este obligatorie si necesita fonduri. Consiliile locale fac aceste PUG-uri cu firme de arhitectura, dar daca in institutie nu este nimeni specialist atunci cum poate avea cineva viziune asupra perspectivelor dezvoltarii localitatii respective. Este o lucrare foarte complexa pentru ca reglementeaza pe zece ani dezvoltarea zonei, cartiere de locuinte, sectorul industrial, firmele, potentialul acestora, numarul de angajati, circulatia si drumurile, canalizarea, alimentarea cu apa. Fara personal de specialitate in institutie cine poate aprecia cat de bine s-a intocmit pentru binele localitatii acest PUG, ori daca nu sunt cumva inadvertente, indicatori sau suprafete neincluse in PUG.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »