Sălajul are hartă de hazard la inundaţii

În cadrul unui proiect demarat în urmă cu trei ani şi finanţat din bani europeni, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri a realizat hărţile de hazard la inundaţii pentru întreg bazinul hidrografic al Crişurilor. În acest fel, specialiştii hidrografici ştiu care sunt arealele din zona râurilor Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb ce pot fi inundate.
Pe baza datelor din respectivele hărţi de hazard vor fi realizate hărţi de risc la inundaţii prin Administraţia Naţională „Apele Române”, în vederea elaborării hărţilor de risc care să cuprindă pagubele materiale şi pierderile umane potenţiale cauzate de producerea inundaţiilor. Documentele vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene din cele şase judeţe arondate ABA Crişuri – Bihor, Arad, Cluj, Hunedoara, Satu Mare şi Sălaj, care le vor transmite primăriilor vizate.
Potrivit oficialilor ABA Crişuri, proiectul vine în beneficiul a 127 de localităţi din bazinul hidrografic Crişuri, suprafaţa potenţial inundabilă din arealul amintit fiind aproximată la 1.500 km2. Contactaţi, reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Sălaj ne-au declarat că lungimea totală a reţelei hidrografice administrată în Bazinul Hidrografic Someş-Crasna pe teritoriul judeţului este de 1.265,7 km şi cuprinde 133 cursuri de apă. În ceea ce priveşte suprafaţa bazinului hidrografic Someş-Crasna pe teritoriul Sălajului, aceasta este de 3.410 km2.
Principale cursuri de apă cu probleme sunt râul Crasna şi afluenţi amonte Acumularea Vîrşolţ, Valea Zalăului, Valea Miţei, Valea Maja şi afluenţi, Valea Sălajului, Valea Apa Sărată, râul Someş şi şi afluenţii săi amonte de oraşul Jibou.
Pentru întocmirea hărţilor, hidrologii au făcut mai multe zboruri cu avionul şi cu elicopterul, în urma cărora au obţinut modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pentru a urmări debitele cursurilor de apă, au fost realizate lucrări de modelare hidrologică pe întreg bazinul hidrografic, în timp ce, pentru cele patru cursuri principale de apă s-au făcut şi modelări hidraulice prin care se poate urmări zona inundabilă.
Pe lângă zboruri, hidrologii au făcut şi lucrări în teren, adică ridicări topografice convenţionale, care s-au concretizat în hărţi în format GIS, adică geospaţial. Studiile s-au întins în total pe o lungime de 1.601 km, din care 649 km pe râurile principale şi 952 pe afluenţii acestora.

Leave a Comment