Obiceiuri si traditii de Pasti in Salaj

Magazin Salajean 5 aprilie 2007 0

Pentru a marca si noi Sarbatoarea Invierii Domnului nostru Iisus Hristos, am considerat de cuviinta sa reproducem, cu acordul autorului, un articol semnat de muzeograful Olimpia Muresan, articol aparut in revista de cultura a Salajului, Caiete Silvane. (D.S.)

Sarbatoarea Pastelui este considerata cea mai insemnata, mai mare si mai sfanta sarbatoare de peste an, sarbatoare numita si Invierea Domnului. In satele salajene aceasta sarbatoare este mult asteptata si indelung pregatita atat spiritual, prin post si rugaciune, cat si prin curatirea spatiului in care locuiesc si innoirea straielor pe care le imbraca. Toti ai casei sunt antrenati in pregatiri, femeile se pregatesc din timp (isi curata casele, se ingrijesc ca cei din casa sa aiba haine noi de Pasti, daca nu tocmai toate hainele macar una pentru fiecare din casa), barbatii curata curtea si ograda casei (de obicei inainte de Pasti se face curatenia mare de primavara, se varuiesc stalpii din fata portilor si de pe marginea santurilor) si se intereseaza fiecare din timp de unde isi pot procura mielul pentru Pasti. In traditia populara romaneasca, ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice in diverse situatii. Culoarea rosie a oualor semnifica singele lui Isus care s-a scurs pe cruce pentru mantuirea lumii. Culorile cele mai des folosite sunt: rosu, galben, verde, albastru, violet. Mai demult, ouale erau vopsite in culori vegetale, astazi gospodinele le folosesc mai mult pe cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi, transmise din generatie in generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele, in functie de momentul cand erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul in care erau combinate, ofereau o gama extrem de variata de nuante. Extrem de diversificate si ingenioase sunt materialele si instrumentele folosite la decorarea oualor. Exista procedee specifice pentru realizarea oualor decorative in functie de regiunile tarii (vopsite in relief – Vrancea, Suceava, impodobite cu margele – Bucovina, cu elemente vegetale (frunze si flori) in Salaj. In Salaj, ouale nu se vopsesc doar in rosu ci si in alte culori, obtinute prin fierberea diverselor plante ( coji de ceapa alba, coji de ceapa rosie, laptele cinelui, mina de creion chimic…) iar singura impiestrire a oualor este cea obtinuta prin folosirea diverselor plante (se aleg ouale sa fie albe, se spala in apa si sapun, se sterg cu un prosop curat, se culeg diverse plante din gradina, se ia cate o frunza din fiecare planta, se lipeste pe ou de-o parte si de alta, si oul se pune intr-un ciorap de nailon, se leaga strans la capete si se pune apoi intr-o oala in care s-au pus coji de ceapa si se fierb). Dupa ce s-au fiert, se scot din apa, se taie ciorapul, se dezlipeste frunza de pe ou, se da fiecare ou cu o bucata de slanina sa fie lucioase si se pun intr-un cos. Ouale se ciocnesc la masa de Pasti in toate cele trei zile ale sarbatorii, dupa un anumit ritual: persoana mai in virsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de un alt membru al familiei in timp ce rosteste cunoscuta formula Hristos a Inviat!, la care se raspunde cu Adevarat a Inviat!. Se crede ca cei care ciocnesc ouale de Pasti se intalnesc pe lumea cealalta. Conform traditiei, inrosirea oualor de Pasti se face in Joia mare, pentru ca se spune ca ouale fierte si vopsite in aceasta zi nu se strica tot anul. Vinerea Mare este ultima vineri dinaintea sarbatorii de Pasti (din Saptamana Mare) si se mai numeste si Vinerea Patimilor – ziua patimilor si rastignirii lui Isus pentru ca e zi de post negru, pentru cei mai multi nu se bea si nu se mananca nimic toata ziua. Postul negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face sa fie sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului. In Saptamana Mare – saptamana de dinaintea Pastelui, oamenii merg la biserica, se spovedesc si se impartasesc.

In Saptamana Patimilor, batranii obisnuiau ca, din seara Duminicii Floriilor sa nu mai manance nimic pana in Joia Mare, cand, de regula, se impartasau, postul negru fiind continuat apoi pana la Pasti. Altii care nu puteau tine post negru, mancau in aceasta perioada doar paine si fructe uscate si beau doar apa. Postul nu era inteles numai prin abtinerea de la mincare ci aveau grija sa nu vorbeasca mult sau urat, sa nu se certe si sa nu supere pe nimeni, sa nu aiba relatii sexuale. Din Joia Mare, femeile pregateau de zor copturile rituale – pasca, cozonacul si ouale rosii. In unele din satele salajene este obiceiul ca in fiecare an, o familie sa plateasca Pastele si se merge pe randul satului. Cel care plateste, duce in Joia Mare mare la biserica vinul si prescurile pentru sfintit din care se fac Pastile, iar in cele trei zile de sarbatoare, membrii acelei familii dau Pastile in biserica. Trei membri din familia respectiva (de regula barbati) stau in trei locuri diferite in biserica, cu oala de Pasca, iar cand se iese din biserica toti credinciosii isi iau Pasca si spun Hristos a inviat!. A doua zi de Pasti, dupa iesirea din biserica, gazda care a dat pastile face pranzul Pastelui, masa la care sunt chemate fetele bisericesti, precum si finii, nasii, cumnatii si alte neamuri ale gazdei, unde sunt servite mincaruri traditionale de Pasti masa care tine pina la vecernie, cind pleaca apoi cu totii la biserica. A treia zi de Pasti, se impart obiectele Pastilor, cele trei oale sunt date la biserica – una pentru preot, una pentru diac si una pentru fat (In unele sate salajene Pasca nu este o coptura speciala cum este in alte parti ale tarii (este cazul localitatii Biusa, judetul Salaj, de unde am cules informatiile), aici singura coptura traditonala de Pasti este cozonacul cu nuca). Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, recurgand dupa un anumit ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouale rosii, friptura de miel, drobul de miel, casul de oaie, cozonacul si vinul (majoritatea dintre mancarurile preparate sunt din carne de miel). In cele trei zile ale sarbatorii de Pasti, de cate ori se mananca inainte de a lua din bucate se ia o lingura de Pasti si se zice Hristos a inviat!, nu ai voie sa gusti din bucate pana n-ai luat pastile (painea si vinul binecuvantat de preot), numai dupa aceea poti sa mananci alte bucate. Simbata seara, dupa ce se trag clopotele, toata lumea se aduna la biserica cu lumanarile aprinse pentru a participa la Slujba de Inviere care difera ca moment de la sat la sat (ora doisprezece noaptea, doua, trei sau cinci dimineata), se inconjoara de trei ori biserica, apoi incepe slujba. Cei ce au asistat la slujba de Inviere iau pastile la biserica, iar pentru cei ce au ramas acasa le duc in pahare sau ulcele infasurate in batiste. Lumanarile se pastrau cu sfintenie fiind bune la tot felul de cumpene mari, pentru alungarea duhurilor rele sau in descantece de dragoste. Dupa ce se vine de la Slujba de Inviere, inainte de masa de Pasti, toti ai casei se spala rand pe rand, simbolic pe fata si maini dintr-un lighean cu apa proaspata de la fantana in care s-a pus un ou rosu, urzica si un ban, dandu-si fiecare cu oul cel rosu peste obraz, (sa fie rosu si sanatos ca oul) si cu banul (sa fie mandru si curat ca argintul). In dimineata de Pasti, in satele in care sunt si maghiari este obiceiul ca romanii sa duca oua rosii si prajituri familiilor de maghiari din vecini. Intr-un cosulet se puneau oua rosii (atatea oua cate persoane erau in familia respectiva) iar pe o farfurie se puneau prajituri si cozonac. In a doua zi de Pasti, in aceste sate e obiceiul udatului, avand semnificatia unui act de purificare. Feciorii, in special copiii merg si stropesc cu parfum fetele si primesc in schimb oua rosii. O regula stricta cerea ca, in prima zi de Pasti, ouale sa se ciocneasca numai cap cu cap, in a doua zi cap cu dos iar in a treia zi dos cu dos. Sarbatoarea Pastelui are o semnificatie deosebita din punct de vedere spiritual religios, toata lumea participa la Inviere cu credinta ca vor fi mai curati sufleteste. Acest moment al Invierii este marcat in traditia populara prin diferite practici si obiceiuri care difera de la sat la sat (Informatiile au fost culese din localitatile Biusa si Ulciug din judetul Salaj, localitati cu populatie mixta -romani si maghiari).

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »