Oameni care au fost: S-a dus si Petre Ghilea (1949 – 2008)

Magazin Salajean 29 mai 2008 0

Oameni care au fost: S-a dus si Petre Ghilea (1949 - 2008)

Intr-o clinica din Targu Mures, in urma unei grele suferinte, in timpul careia doamna Lucia si cele doua fiice , Dana si Ligia, domnul Valeriu Parau, Protopopul Unit Greco – Catolic al Zalaului, curatoratul bisericii Sfanta Familie, au fost prezenti cu gandul si fapta alaturi de el – in ziua de 20 mai 2008 a murit Petru Ghilea. Era si prim-curatorul bisericii mai sus amintite , om de vaza al societatii civile din Zalau, sustinator fara rezerve al reaparitiei, la Zalau, a Gazetei de Duminica, editia noua a prestigioasei reviste simleuane. L-am cunoscut de pe vremea cand era elev la liceul din Crasna, sub directoratul eminentului profesor Emil Antal. Fiu de taran din Huseni, se tragea dintr-o familie fruntasa a satului, de buni gospodari, si mai ales dintr-o familie in care invatatura si respectul moralei crestine era lege. A urmat si terminat stiintele economice, apoi a ocupat diferite functii administrativ – economice. Dupa 1990 se integreaza rapid in randul celor care vor activa pentru reorganizarea parohiei greco – catolice din Zalau, neuitandu-si radacinile si faptul ca pana la interzicerea acesteia, in 1948, Credinciosii Uniti din oras erau in proportie de 96 la suta din populatia romaneasca, iar catedrala Adormirea Maicii Domnului, luata cu japca de comunisti si ortodocsi sub aripa ocrotitoare a Armatei Rosii, le apartinea. Mai mult, familia Ghilea, in Huseni, isi va oferi propria casa pentru a fi amenajata o capela in care greco – catolicii din sat sa poata participa, in duminici si sarbatori, la Sfanta Liturghie. Si aceasta pentru ca nu li s-a dat voie sa intre in Biserica lor, construita de ei, asa cum s-a intamplat in tot judetul, rod al propagandei desfasurate de protopopiatele ortodoxe si unii preoti apartinatori. Cu sprijinul statului, al unor lucratori din militie si apoi politie, cu de la sine putere, Biserica Ortodoxa a nationalizat a doua oara bisericile si proprietatile greco – catolicilor in cel mai urat stil sovietic. Ierarhia ortodoxa a dat mana cu Ion Iliescu (vi-l amintiti cum juca rolul crestinului in piesele regizate pe la manastirile din Bucovina – cu lumanarea in dreapta si crucea facuta cu mana stanga); asa a inceput a doua prigoana impotriva Unitilor cu Roma. Despre toate acestea discutam de multe ori cu Petre Ghilea si ne aduceam aminte cum, dupa razboi, prizonierii sositi de prin Uniunea Sovietica povesteau satenilor despre starea bisericilor de acolo, transformate in magazii si grajduri. Imi povestea multe despre biserica din satul lui, despre preotul – martir Alexandru Ratiu, care i-a pus primul catehism in mana si i-a povestit despre scolile cele mari ale Blajului, lacasuri de invatatura pentru toti tinerii romani din Transilvania, greco – catolici si ortodocsi – pana in 1948. Plin de satisfactie sufleteasca, m-a intampinat odata la intalnirile noastre pe cand scoteam Gazeta de Duminica, aproape triumfator: Tu stiai ca Gheorghe Lazar () si-a facut studiile la Cluj? Ca el era tanar ortodox din Avrig? Stiai ca Programul Revolutiei este opera a doi clujeni? Ca Simion Barnutiu si Alexandru Papiu Ilarian au trudit la Iasi pentru realizarea reformelor lui Cuza si Kogalniceanu? Spunand cele de mai sus, devenea dintr-o data mai optimist, admirativ chiar, la gandul ca spiritul Blajului va reinvia. In alta zi, aproape furios, ne-a intampinat in biroul sau de la Alber: Mai, ce tot astia, de schisma si primatul ortodox in biserica? Astia, cand e vorba de a falsifica, nu-l recunosc nici pe Nicolae Iorga, cel mai mare carturar, ortodox cat ei toti la un loc, cu preoti si episcopi la un loc. Iata ce opina marele savant: Este foarte clar ca legea stramosesca a poporului roman este credinta Romei, de la care au primit si stramosii nostri crestinismul, avand in biserica limba latina. Numai mai tarziu, prin secolul al X-lea, stramosii nostri au fost despartiti de Roma, introducandu-se in locul limbii latine limba slavona. Prin actul unirii s-au intors la credinta stramosesca. Nota nationala a inceput sa se faca auzita cand spiritul cel mai nou a patruns biruitor si aici, acel spirit nou pe care-l predicasera intaia oara de pe munti. In loc a se striga nepolitic, antinational si fara recunostinta contra Bisericii Blajene, mai bine am lua invatatura de la dansa. Discutiile noastre de la Gazeta de Duminica cuprindeau deseori asemenea referiri, cu trimiteri la realitatile religioase din Zalau si din judet. Petre Ghilea se bucura de reusitele noastre, isi exprima direct satisfactiile si dojenitor observatiile critice care n-au lipsit in privinta greselilor de tipar, mai ales. Personalul redactiei era redus (Daniel Sauca, Olivian Vadan si Eugen Crihan – redactor visiting si om de culise), iar revista se tiparea la Cluj. Frate Petre, ziua si noaptea, lupta grea si dreapta ai dus, mai ales cand a fost vorba de biserica noastra pe care multi o credeau disparuta. Porunca parintilor nostri de a nu lasa sa se intample acest lucru am asezat-o, insa, cu totii, in randul celor 10 date de Dumnezeu! Si, pentru implinirea ei, comunitatea greco – catolica din Zalau te va avea mereu ca un exemplu viu. Munca depusa de tine incununeaza o icoana de apostol al zilelor noastre pe care oamenii o vor privi zilnic, pana cand scopurile, care au fost si ale tale, se vor realiza: asezarea Bisericii Romane Unite cu Roma Greco – Catolica in toate drepturile sale avute pana la venirea capcaunilor. Cand te vei prezenta in fata scaunului dreptei judecati sa-i spui Atotputernicului ca aici, jos, noi, Unitii cu Roma, continuam sa fim batjocoriti de Statul Roman si unele institutii ale sale, de crestinii ortodocsi care nu ne lasa in bisericile noastre si se cred a fi singura biserica de pe pamant, pe scaunul al doilea dupa Dumnezeire. Mai spune-i, te rugam, ca ni se darama bisericile, aruncandu-se din ele icoanele, iconostasele, chipurile din marmura ale Maicii Domnului si Mantuitorului, toate insemnele catolice. Rafinamentul propagandei duse impotriva noastra de Statul Roman prin institutiile sale, de ierarhia ortodoxa intrece cu mult ceea ce se intampla pana in 1990. Si-acum, o ultima rugaminte, curatore Ghilea: la Poarta, acolo, Sus, te va intampina pentru raportul preliminar Sfantul Petru. transmite-i rugamintea noastra de a mai cobori prin Salaj sa controleze starea icoanelor sale din bisericile daramate sau arse din intamplare! Noi, ca si altadata, il vom astepta, de data asta insa la Badon si Solona. Drum bun, Curatore, prin Imparatia Cerului.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »