Mutarea poligonului Aghireş la Crasna se face în ritm de melc

Mihaela Moldovan 2 noiembrie 2012 0
Mutarea poligonului Aghireş la Crasna se face în ritm de melc

Deşi cu chiu, cu vai, ultimii ani au adus Zalăului un tronson din centura mult aşteptată de populaţie, până la finalizarea investiţiei mai sunt de făcuţi paşi mulţi şi mărunţi. Întrucât realizarea celui de-al doilea tronson de şosea ocolitoare, care să scoată definitiv traficul greu din oraş, s-a împiedicat de poligonul Aghireş, autorităţile sălăjene se luptă să găsească o soluţie: identificarea unei noi locaţii la Crasna, unde să fie mutat obiectivul militar, i-ar mulţumi pe reprezentanţii Ministerului Apărării şi ar face posibilă, în sfârşit, finalizarea centurii oraşului.
A fi sau a nu fi oraş cu centură – aceasta este una din întrebările care îţi vin în minte când te gândeşti la Zalău, municipiu care are centură, dar care, în acelaşi timp, o are doar pe jumătate. Mai exact, are aproximativ 9 kilometri de şosea ocolitoare, adică atâţia câţi erau prevăzuţi a fi construiţi în prima etapă a proiectului întocmit de administraţia locală. Cel de-al doilea tronson de centură care ar fi trebuit construit este „împiedicat” de poligonul Aghireş, aflat pe traseul arterei de circulaţie. După ani de negocieri, lobby şi stat cu jalba-n băţ la Ministerul Apărării Naţionale, autorităţile locale au obţinut acordul pentru mutarea obiectivului militar la Crasna.
În septembrie, la Bucureşti, reprezentanţii municipiului Zalău au pledat pentru un acord rapid şi definitiv privind mutarea poligonului Aghireş, astfel încât cele două proiecte extrem de importante pentru municipiu – realizarea etapei a II-a a şoselei ocolitoare şi barajul de retenţie împotriva viiturilor, proiectat de Apele Române – să poată fi realizate în cât mai scurt timp. Ministrul Corneliu Dobriţoiu şi-a dat acordul pentru mutarea poligonului în comuna din apropierea Zalăului, cu condiţia extinderii poligonului din Crasna cu încă zece hectare, astfel că, în prezent, edilii din Zalău şi Crasna încearcă să găsească un teren în acest sens. „Cu spriinul Primăriei Crasna se identifică proprietarii terenurilor din zona poligonului, care vor fi expropriaţi pentru cauză de utilitate publică. Documentaţia rezultată după finalizarea procedurilor de identificare, întabulare şi dezmembrare va fi înaintată către Guvernul României în vederea promovării unei Hotărâri de Guvern privind exproprierea. Va urma transmiterea suprafeţei de teren a poligonului de la Ministerului Apărării Naţionale în proprietatea Municipiului Zalău”, a declarat primarul Zalăului, Radu Căpîlnaşiu.
La rândul său, deputatul Mirel Taloş (PNL) şi-a exprimat susţinerea pentru acest proiect, spunând că va face demersurile necesare pe lângă Guvern ca terenul necesar extinderii poligonului din Crasna să fie expropriat în cel mai scurt timp.

Condiţia celor din Crasna

Dacă aceşti doi oficiali sunt optimişti în ceea ce priveşte mersul lucrurilor, edilul şef al comunei Crasna, Emeric Pop, a admis că exproprierea terenurilor nu este ceva ce se poate face de azi pe mâine. „Suntem abia în fază de început, deocamdată identificăm proprietarii terenurilor care trebuie expropriate. Oricum, exproprierea nu e ceva ce se face de azi pe mâine, este un procedeu de durată. În plus, noi am spus din start că acceptăm mutarea poligonului la Crasna cu o singură condiţie: ca odată mutat, poligonul să nu afecteze zona noastră industrială. Vorbim de o locaţie în care noi avem o staţie de selectare şi una de sortare a deşeurilor şi unde se va mai construi o staţie de transfer a deşeurilor, în cadrul proiectului <>”, a declarat primarul Emeric Pop.

Municipiu cu pseudo-centură

Într-adevăr, lucrurile nu merg în România la fel de uşor ca teoria, iar aspectele sus amintite – mai ales lungul procedeu al exproprierii – pot ţine în şah realizarea celui de-al doilea tronson al centurii alte luni în şir. În tot acest timp, zălăuanii vor fi nevoiţi să folosească în continuare strada Kossuth drept şosea ocolitoare, aşa cum s-au petrecut lucrurile în ultimii 20 de ani.
De aici rezultă, însă, şi o grămadă de belele pentru zălăuanii care locuiesc pe strada respectivă, probleme pe care le-am amintit în repetate rânduri în paginile cotidianului „Magazin Sălăjean” şi pe care le reluăm acum.

Cu TIR-ul în gard

Nu o dată, zălăuanii de pe strada Kossuth au avut de suferit din cauza traficului greu care urcă şi coboară zilnic prin faţa caselor lor. Multe din aceste locuinţe – în special case – au pereţii crăpaţi şi se zguduie din temelii de fiecare dată când trece pe stradă un tir încărcat până la refuz. Iar acestea sunt situaţiile relativ uşoare, după cum ne dovedeşte viaţa. Astfel, în acest an, o familie s-a trezit cu gardul casei ras de pe faţa pământului de un autotren care s-a răsturnat şi care mai că era pe punctul de a izbi şi pereţii vilei. Cazul s-a petrecut în februarie, când un ialomiţean în vârstă de 56 de ani, din Slobozia, şofer la o firmă privată, nu a adaptat viteza la condiţiile de drum în curbă la stânga, autoutilitara pe care o conducea răsturnându-se pe partea dreaptă a sensului de mers. Mai exact, TIR-ul răsturnat s-a oprit în gardul casei fostului inspector şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Sălaj, Ioan Abrudan. Impactul puternic a făcut ca încărcatura de 40 de tone de şpan (pilitură de fier) să se răstoarne atât pe carosabil, cât şi în curtea casei, avariind un autoturism parcat pe trotuar.
Acesta nu este singurul accident grav petrecut în exact acelaşi loc, arhivele Poliţiei arâtând că un caz similar s-a produs în urmă cu 2 ani, când un TIR încărcat cu fier vechi s-a răsturnat tot peste gardul familiei Abrudan. De altfel, gardul distrus în accidentul din februarie este cel refăcut în locul împrejmuirii avariate în accidentul din 2009.

Primul tronson = „fix pix”

Soluţia pentru toate aceste belele ar fi realizarea celui de-al doilea tronson al şoselei de centură. În prezent, sunt daţi în folosinţă aproximativ 9 kilometri din primul tronson, pe ruta Gară – podul de la Aghireş, investiţie care a costat circa 40 de milioane de lei, majoritatea finanţare Phare. De altfel, în lipsa celei de-a doua jumătăţi, care să facă legătura între primul tronson şi culmea Meseşului, cei 9 kilometri de carosabil modern nu sunt de prea mare ajutor conducătorilor auto. Odată ajunse la podul din Aghireş, toate autovehiculele care au drum către Cluj trebuie să intre iar în oraş, pe strada 22 Decembrie 1989 (fostă Crasnei, n.r.) pentru a urca apoi pe strada Kossuth sau pe strada Gheorghe Doja şi a lua calea Meseşului

Centură de milioane

Potrivit estimărilor făcute de Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, realizarea celui de-al doilea tronson al centurii Zalăului ar costa circa 64 milioane de lei (fără TVA), în proiect fiind prevăzută unui punct de joncţiune cu Autostrada Transilvania. Datorită acestei legături cu viitoarea autostradă, şoseaua de centură este considerată de autorităţile sălăjene un obiectiv de interes naţional, menit să fluidizeze traficul nu doar în Zalău, ci în întreg nord-vestul ţării.
Totuşi, până când vor fi puse în practică exproprierile, până crăsnenii îşi vor da acordul, până se va deschise şantierul şi până când, în sfârşit, centura va fi finalizată, zălăuanii mai trebuie să dea dovadă de înţelegere şi răbdare. Lucrul nu va fi tocmai la îndemână, având în vedere că este vorba de o situaţie care le consumă nervii, timpul şi – mai nou – banii, întrucât nu este deloc simplu să plăteşti la fiecare 2 ani un gard pe care să îl ridici cu teama că oricând poate fi distrus de un TIR nărăvaş.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »