Ionel Tifrea, de la Zalau la California State University, Fullerton

Magazin Salajean 9 aprilie 2008 0

Ionel Tifrea, de la Zalau la California State University, FullertonContinuam povestea noastra dedicata salajenilor de exceptie care s-au realizat, in diverse feluri, in afara granitelor judetului nostru. Astazi vi-l prezentam pe Ionel Tifrea, absolvent in anul 1989 al Liceului de Matematica Fizica din Zalau, ajuns Assistant Professor la Department of Physics & Astronomy, California State University, Fullerton.

SUA, via Cluj

Ionel Tifrea: In 1989 am terminat Liceul de Matematica Fizica din Zalau si am fost admis la Facultatea de Fizica a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj. A urmat stagiul militar in timpul revolutiei din 89. In toamna anului 1990 am inceput studiile universitare. Speram ca la terminarea facultatii sa ma intorc la liceul care m-a format la Zalau, ca profesor de fizica. Au urmat patru ani de munca, cu bune si rele. Societatea din Romania se schimba rapid, iar telul meu de a ajunge la catedra parea in mintea multora aberant. In anul doi de studiu am avut sansa sa intalnesc un profesor care mi-a schimbat complet idealurile si care mi-a influentat viitorul intr-un mod decisiv. Pe scurt, am inceput sa lucrez in cercetare, intr-un domeniu foarte competitiv al fizicii teoretice. Urmatorul an a fost dificil din cauza lipsei de rezultate concrete. Munca de cercetare pentru un student inseamna, in primul rand, documentare: pe langa cursurile normale, trebuie sa asimilezi tehnici noi de calcul, sa studiezi fenomene fizice complexe, cu alte cuvinte, sa investesti foarte mult timp intr-o munca titanica. Dupa aproximativ un an, un an si jumatate, au venit si primele rezultate: o lucrare publicata in revista americana Journal of Superconductivity. La sfarsitul anului IV, Universitatea din Cluj are acces pentru prima data la bursele de studii europene. Am participat la un concurs intern si, ca urmare, anul urmator am avut sansa sa studiez la una dintre cele mai vechi universitati europene: Universitatea din Groningen, Olanda. In timpul stagiului din Olanda am avut prilejul sa cunosc o lume complet diferita, in care munca si efortul erau pe deplin apreciate. Cu toate acestea, am refuzat oferta de a continua cu un doctorat in Olanda si m-am intors la Cluj. A urmat un an de masterat in Fizica Teoretica, an in care am progresat foarte mult in cercetare. In octombrie 1996 m-am inscris la doctorat. Am reusit sa termin doctoratul intr-un timp relativ scurt (doi ani), cu un numar de 17 lucrari stiintifice publicate in reviste internationale din Statele Unite ale Americii si Europa. Satisfactia a fost cu atat mai mare cu cat din Comisia de Acordare a titlului de doctorat au facut parte doi profesori din afara Romaniei, recunoscuti pe plan international pentru contributiile lor din domeniul Fizicii Supraconductorilor (tematica tezei de doctorat). In octombrie 1998 am fost angajat ca Asistent Universitar la Catedra de Fizica Teoretica a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj. In cel de-al doilea semestru al anului scolar, m-am inscris la concurs cu intentia de a deveni Lector Universitar in cadrul aceleiasi catedre.

Stiinta nu o poti face intr-o izolare completa

Ionel Tifrea: In timpul doctoratului am reusit sa particip la cateva conferinte internationale foarte importante. Acolo am inteles pentru prima data ca stiinta nu o poti face intr-o izolare completa, trebuie sa interactionezi si sa cunosti cat mai multa lume din domeniul in care lucrezi. Nevoia de a-mi face cunoscuta munca si de a vedea ce se lucreaza in alte parti m-a facut sa trec mai usor peste eforturile uriase ce trebuia sa le fac de fiecare data cand doream sa particip la o conferinta internationala. De la lipsa fondurilor, la necesitatea obtinerii unei vize de intrare in tarile Europei de Vest, birocratia asociata cu fiecare plecare nu facea altceva decat sa-ti diminueze dorinta de a participa la aceste manifestari stiintifice. Cu toate acestea, pot sa spun ca am fost intr-un fel privilegiat si am reusit sa interactionez cu lumea stiintifica internationala exact cand am avut nevoie mai mult, si anume, in timpul tezei de doctorat. In vara lui 1997 am fost acceptat ca student la una din prestigioasele scoli de fizica teoretica a Societatii Italiene de Fizica. La inceputul anului 1999, la o jumatate de an dupa terminarea tezei de doctorat, unul dintre profesorii prezenti la aceasta conferinta m-a contactat si mi-a oferit o pozitie de cercetator invitat in grupul sau la Universitatea din Camerino, Italia. Am acceptat pozitia, si in iulie 1999 am plecat in Italia. In scurt timp m-am reintors la Cluj in vacanta si am aflat ca fusesem avansat Lector Universitar. Anul petrecut in Italia a fost un plus din toate punctele de vedere. In primul rand, pe plan profesional am lucrat intr-o problema noua, dificila, dar, in acelasi timp, foarte interesanta. Din punct de vedere cultural Italia este tara care ofera absolut totul.

In august 2000 mi-am inceput aventura americana

In timpul anului petrecut in Italia am vizitat Statele Unite ale Americii in doua randuri. Prima data, am fost invitat pentru un seminar la University of Georgia, Athens. Apoi am participat la una din cele mai mari conferinte internationale din domeniul supraconductibilitatii. Au fost primele mele contacte cu mediul academic american. America socheaza, in primul rand, prin dimensiune. Conferinta de la Houston a reunit in jur de 3.000 de participanti, printre care si trei dintre laureatii Premiului Nobel pentru fizica. Pe foarte multi dintre participanti ii stiam din literatura de specialitate si mi s-a parut fantastic sa-i pot intalni pe acesti oameni. M-a impresionat naturaletea cu care acesti oameni discuta cu oricine despre stiinta. Dupa intoarcerea in Italia am inceput sa caut o pozitie in Statele Unite ale Americii. A fost dificil mai ales din cauza faptului ca nu aveam relatii in lumea stiintifica americana. In august 2000 mi-am inceput aventura americana. Mai intai, pentru un an, am lucrat ca cercetator la Universitatea din Clemson, Carolina de Sud. Apoi, incepand cu septembrie 2001, pentru cinci ani, la Universitatea Statului Iowa in Iowa City. Facultatea de Fizica a universitatii este recunoscuta international datorita programului de fizica spatiala. Este de ajuns sa mentionez aici numele profesorului Van Allen, descoperitorul centurilor radioactive din jurul Pamantului. Am avut surpriza sa gasesc aici un grup de teoria fizicii materiei condensate foarte dinamic in care am reusit sa ma integrez foarte repede. Dupa primii trei ani in care am lucrat doar in cercetare, conducatorul departamentului de fizica mi-a propus sa predau. A fost un pas foarte important pentru mine. Era pentru prima data cand interactionam direct cu studentii americani. Am predat timp de doi ani, atat cursuri avansate, pentru studentii de la doctorat, cat si cursuri elementare pentru studenti al caror domeniu principal de studiu nu era fizica, ne-a mai spus Ionel Tifrea.

Premiat de Academia Romana

In toata aceasta perioada am mentinut legatura cu Facultatea de Fizica de la Cluj. In anul 2002 am fost avansat conferentiar in cadrul catedrei de fizica teoretica. In ultimii doi ani petrecuti in Iowa, m-am reintors in tara pentru un semestru in fiecare an si am tinut cursuri la Cluj. Mai mult, in vara lui 2005 am reusit sa organizez la Cluj o scoala NATO la care au participat unii dintre cei mai renumiti profesori ce activeaza in domeniul fizicii semiconductorilor. Scoala a fost un succes, multi dintre studentii de la Cluj avand posibilitatea sa interactioneze cu colegii lor de la diferite universitati din toata lumea. Anul 2005 a insemnat si recunoasterea nationala a rezultatelor mele stiintifice. Mai intai, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice in Invatamantul Superior mi-a acordat premiul

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »