Infrastructura din sanatate – depasita si in stare precara

Magazin Salajean 18 martie 2008 0

Infrastructura din sanatate - depasita si in stare precaraPresedintele Consiliului Judetean Salaj, Tiberiu Marc, a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, ca Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest este prima care lanseaza o strategie in domeniul sanatatii, a sigurantei publice si a serviciilor sociale. Cum orice strategie se bazeaza pe o analiza exacta a itemilor asupra carora trebuie insistat, o asemenea radiografie, facuta in judetele din nord-vestul tarii, a relevat probleme in fiecare din cele trei domenii sus amintite. Astfel, in domeniul sanatatii, infrastructura spitalelor este precara, majoritatea unitatilor avand o vechime de cel putin 50 de ani. Unele spitale ajung chiar la 100 de ani de functionare, in cladiri necorespunzatoare, cu aparatura si tehnica depasita fizic si moral. La fel se prezinta si infrastructura ambulatoriilor, a spus Marc, fiind insuficienta pentru furnizarea unor servicii de calitate. Infrastructura din sanatate este depasita si in stare precara. Uzura echipamentelor si lipsa aparaturii, in alte cazuri, duce la intarzieri in diagnosticare, timp in care starea bolnavilor se inrautateste si necesita tot mai multi bani pentru tratament, a spus Marc.

Potrivit acestuia, in Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, 19 la suta din spitale au o vechime de peste 100 de ani, iar jumatate din unitati au mai mult de 50 de ani de functionare. Mai grav, 86 la suta din spitale nu au autorizatie de functionare, iar 17 la suta nu au fost evaluate pentru situatii de urgenta.

Cifrele care arata sustinea financiara de care pot beneficia spitalele din nord-vestul tarii nu sunt deloc mai roz. Mai exact, regiunea a primit un cuantum de cinci ori mai mic decat necesarul pentru investitii: 21 de milioane de euro, fata de 100 de milioane de euro cat ar trebui pentru investitii.

Nord-Vestul are, insa, cel mai mare numar de ambulatorii de specialitate, dar chiar si asa, speranta medie de viata nu este imbucuratoare, fiind cu 7 procente mai mica decat in tarile UE.

Rolul Clujului ca centru de servicii medicale face ca ambulatoriile medicale din restul judetelor din nord/vest sa fie mai putin dezvoltate. Accesul populatiei la aceste servicii este ingreunat, oamenii fiind obligati sa parcurga distante foarte mari ca sa ajunga la medic. De asemenea, se constata ca serviciile private sunt in crestere, iar calitatea serviciilor platite prin sistemul de asigurari a scazut. Ca urmare, populatia saraca are acces tot mai redus la serviciile de sanatate publica, a spus Marc.

Ca sa reechilibreze lucrurile la nivel regional, exista trei unitati spitalicesti judetene – din Zalau, Satu Mare si Baia Mare, care vor suporta, in acest an, investitii majore. Referitor la celelalte trei spitale din Salaj (Jibou, Cehu Silvaniei si Simleu Silvaniei), presedintele CJ a declarat ca acestea nu pot acorda servicii medicale foarte complexe, astfel ca populatia este pusa in situatia de a apela tot la Spitalul Judetean de Urgenta din Zalau.

Salajul are cei mai multi furnizori de servicii sociale

Referitor la serviciile sociale, Tiberiu Marc a declarat ca Salajul are cel mai mare numar de astfel de furnizori in randul judetelor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Totodata, Salajul este singurul judet in care cultele religioase s-au implicat in asigurarea serviciilor sociale pentru populatie. Salajul are cel mai mare numar de furnizori de servicii sociale in randul judetelor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, adica 83, fata de Bihor – 57, Cluj – 63, Maramures – 20, Satu Mare – 23 si Bistrita Nasaud – 13. In Salaj, reteaua de servicii sociale este cea mai complexa, la nivel de regiune judetul fiind singurul in care cultele religioase s-au implicat in asigurarea acestui tip de servicii pentru populatie. Din pacate, in Romania serviciile sociale prestate pentru populatie urmaresc acoperirea, in mod mecanic, a nevoilor cetatenilor, sectorul social comportandu-se ca o piata monopolista, cu un singur furnizor dominant, a declarat presedintele CJ Salaj.

Potrivit sursei citate, ritmul in care autoritatile reusesc sa ridice locatii si centre de acordare a serviciilor sociale este invins de numarul foarte mare de noi persoane care necesita astfel de servicii. Nu apucam sa ridicam locatii pentru toate solicitarile noi pe care le primim, ritmul de ridicare a centrelor fiind invins de ritmul in care apar cazuri noi. In plus, se amenajeaza centre acolo unde se gaseste loc, nu acolo unde ar fi nevoie de ele, a spus Marc.

Sistemul social – pe un butoi cu pulbere

In acelasi context, acesta a mai atras atentia asupra amenintarilor cu care se confrunta sistemul serviciilor sociale. Ultimii ani au aratat clar ca presiunea exercitata de persoanele varstnice asupra populatiei active este in continua crestere. Sistemul social din Romania este pe un butoi cu pulbere, in conditiile in care migratia fortei de munca in afara tarii scade numarul contribuabililor care trebuie sa sustina sistemul social, a declarat presedintele CJ Salaj.

Ca o solutie pentru sistemul serviciilor sociale, Marc a spus ca este nevoie de o diferentiere intre sursa de finantare pe care pot conta sectorul privat si sectorul public in privinta crearii de servicii sociale. Sectorul privat nu trebuie sa concureze cu sectorul public in ceea ce priveste sursa de finantare in crearea de centre de servicii sociale. Pentru fiecare exista surse diferite de finantare, care trebuie accesate corespunzator, a conchis Tiberiu Marc.

In 2008, Consiliul Judetean Salaj va investi 7 milioane de lei pentru modernizarea complexelor de servicii sociale din Zalau, Cehu Silvaniei, Simleu Silvaniei si Jibou.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »