In Salaj exista un singur medic de medicina a muncii

Magazin Salajean 16 august 2007 0

In Salaj exista un singur medic de medicina a muncii

* Pentru cei 800 de bolnavi cu boli profesionale din Salaj sistemul sanitar le este din ce in ce mai potrivnic. Cu toate ca au muncit ani la rand in conditii grele, acum, la batranete, atat Statul cat si sistemul de sanatate nu fac nimic pentru a le ameliora cat de cat suferinta

Potrivit singurului medic specialist in medicina muncii din Salaj, dr. Florin Moldovan, primul cadru medical specializat in medicina muncii a fost dr. Wilhelm Bauman, care a profesat incepand cu anii 1960-1970, pana in anul anul 1990, in cabinetul de medicina a muncii din cadrul Autoritatii de Sanatate Publica Salaj.

Pana in anul 1989 au fost trei cadre medicale specializate, din care doi isi desfasurau activitatea in Policlinica din cadrul Spitalului Judetean Salaj-Zalau. In momentul de fata, singurul medic care are in evidenta 800 de pacienti sunt eu, a spus dr. Moldovan. Pentru a afla care este cauza lipsei de cadre medicale specializate in medicina muncii am luat legatura cu reprezentantii Autoritatii de Sanatate Publica (ASP) Salaj, care au motivat ca sunt foarte putine persoane care au aceasta specializare, astfel ca nici postul din cadrul institutiei nu a fost ocupat pana acum.

Nici la categoria de spatii unde pot fi ingrijite aceste persoane, judetul Salaj nu sta mai bine. Soarta celor 800 de bolnavi diagnosticati cu boli profesionale este incerta si in momentul de fata, deoarece in judet nu exista o clinica sau o sectie care sa se ocupe de aceste persoane. Singura Clinica de Medicina a Muncii si Boli Profesionale specializata in diagnosticul si tratamentul acestor boli din zona se afla in Cluj, iar bolnavii din sapte judete sunt nevoiti sa imparta cele 40 de paturi existente in unitatea spitaliceasca.

Sase lei pentru o consultatie medicala

Ceea ce a ridicat o serie de nemutumiri este contractul de prestari servicii 3231/ 2006, respectiv 15227/ 2006, incheiat intre Spitalul Judetean de Urgenta – ca furnizor de servicii medicale si Casa Judeteana de Pensii (CJP) Salaj – ca platitor al acestor servicii medicale. Obiectul contractului il constituie furnizarea de servicii medicale pentru bolnavii cu boli profesionale.

Consultatia medicala este platita cu 6 lei pentru fiecare persoana. Cu toate ca toti banii sunt incasati de spital si nu ajung la medici, ma declar jignit si umilit de suma platita pentru munca depusa de noi. De exemplu, la frizerie, un tuns costa 7 lei, a opinat medicul. O alta nemultumire a acestuia o constituie suma lunara decontata catre spital, respectiv 7 bani (7.000 lei vechi), unde se includ toate consultatiile si analizele medicale. Suma lunara decontata de spital pentru toate consultatiile si analizele medicale este de 7 bani. Concluzia la care am ajuns este aceea ca numarul analizelor efectuate de catre cadrele medicale vor fi din ce in ce mai putine. Acesti bolnavi cu afectiuni profesionale nu meritau bataia de joc actuala, pentru ca ei au muncit cinstit, iar pe vremea comunismului au dormit si prin baraci improvizate, a fost de parere Moldovan.

Indiferenta sau nepasare?

In contractul de prestari servicii incheiat intre partile mentionate anterior, nu este inclusa plata radiografiilor, care in opinia medicului este o condamnare la moarte a bolnavilor. Principala complicatie a silicozei, astmului profesional si a bisinozei o constituie suprainfectia TBC. Atat radiografiile pulmonare, cat si determinarea Bacilului Koch (BK) in sputa nu este taxata si decontata de Casa Judeteana de Pensii.

Desi au trecut cateva luni bune de la doleantele inaintate autoritatilor locale, situatia celor 800 de bolnavi a ramas neschimbata. Pentru cei 800 de bolnavi cu boli profesionale se prevede o suma maxima lunara de 7.083 de lei, suma echivalenta cu salariul unui parlamentar. Daca stam sa ne gandim ce suma este alocata fiecarui pacient in parte, concluzia la care am ajuns este ca nimanui nu-i pasa de soarta bolnavilor, care, din lipsa medicamentelor atat de necesare pot sa ajunga la complicatii destul de severe, a adaugat dr. Moldovan. In ceea ce priveste medicamentele gratuite

Legea 346/ 2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale da mari batai de cap multor salajeni, care sunt complet dezorientati in privinta drepturilor pe care le au. Prin ordinele ministrului Sanatatii si ale Ministrului Muncii Solidaritatii Sociale si familiei, acest act normativ a fost actualizat. In opinia dr. Moldovan, aceasta lege este interpretata de fiecare in parte, existand o problema la implementarea acesteia. Problema nu consta in faptul ca un functionar public nu a inteles o lege. Problema este ca nu se cer instructiuni, a opinat dr. Moldovan. Un exemplu elocvent este reaplicarea legislatiei privind protectia sociala a bolnavilor cu boli profesionale. Protectia sociala are ca fundament Legea 346/ 2002 – actualizata si mentioneaza drepturile de care se bucura persoanele care s-au asigurat la fondurile de risc, de accidente de munca si boli profesionale. Drepturile se extind, de asemenea, si asupra pensionarilor care s-au imbolnavit in conditiile de munca din regimul trecut.

Fara medicamente gratuite pentru cei cu boli profesionale

Dr. Florin Moldovan precizeaza ca, potrivit articolului 18 – paragraful 16 din Ordinul MSP 825/ 2006 tratamentul prescris de medicul de medicina a muncii se comunica medicului de familie prin scrisoare medicala. Medicul de familie, la randul sau, raporteaza lunar, numarul si valoarea prescriptiilor medicale, prescrise in baza scrisorii medicale primite de la medicul de medicina a muncii. Pe baza centralizarii datelor transmise de medicul de familie, Casa de Asigurari de Sanatate (CAS) transmite Casei Teritoriale de Pensii, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-a realizat prescrierea, solicitarea de decontare, care se va realiza in termen de 30 de zile.

Toate aceste analize medicale, medicamentele, precum si tratamentele balneare ar trebui sa fie gratuite, iar daca cei de la Casa de Asigurari de Sanatate considera ca nu sunt gratuite, acestia au obligatia deontologica sa solicite instructiuni la Bucuresti si sa le transmita mai departe in teritoriu. In cazul in care greseala este la nivel national, trebuie sa se semnaleze acest fapt. Indiferent daca se minte pe plan national sau pe plan local, sindicatele trebuie sa demareze lupta sindicala, a precizat Moldovan.

De cealalta parte, directorul de relatii contractuale din cadrul Casei de Asigurari de Sanatate (CAS) Salaj, Marius Tautu, a fost de parere ca persoanele diagnosticate cu boli profesionale nu pot beneficia de medicamente gratuite decontate din Fondul de Asigurari de Sanatate dar ca acesti bolnavi beneficiaza de medicamente compensate in functie de bolile pe care le au.

Scurt istoric al medicinii muncii

Medicina muncii a fost recunoscuta oficial in anul 1920, prin crearea departamentului muncii si ocrotirii sociale. In anul 1951 s-au organizat primele centre sanitare si anti-epidemice din Romania avand si sectii de igiena industriala. Primii medici de medicina a muncii in intreprinderile mari au aparut in perioada 1952-1965. Istoria medicinii muncii este legata de memoria profesorului Leon Prodan din Cluj, a profesorului Iosif Suciu din Cluj, a profesorului l. Daniello din Bucuresti, a profesorului Toma Niculescu si a profesorului Petre Manu.

Scopul major al medicinii muncii consta in protectia angajatilor impotriva oricarui impact pe sanatate, rezultat din desfasurarea de activitati profesionale si mentinerea unei stari psihice, fizice si sociale bune pentru angajati. In acest scop, medicina muncii consiliaza angajatorii in vederea imbunatatirii conditiilor de munca din intreprinderi.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »