Descoperiri arheologice la Mineu

Magazin Salajean 17 iulie 2009 0

Descoperiri arheologice la Mineu Dintre cele mai importante activitati desfasurate de Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau, in demersul de protejare si salvare a siturilor si monumentelor istorice, sunt cercetarile arheologice preventive impuse de orice actiune care ar aduce atingere integritatii acestora. Una dintre cele mai recente cercetari preventive din acest an s-a desfasurat la Mineu, cercetare impusa de lucrarile de reabilitare intreprinse la Biserica Reformata, edificiu aflat in Lista Monumentelor Istorice.

Localitatea Mineu a atras atentia Muzeului Judetean pentru prima data in anul 1969, cand un satean a descoperit intamplator un tezaur numismatic care continea nu mai putin de 647 monede de argint, datate in secolul al XVII-lea, depuse intr-un vas smaltuit de lut.

Un alt punct de maxim interes pentru arheologi a fost si este biserica medievala a satului si zona din jurul acesteia. Monumentul a fost ridicat in secolul al XV-lea de catre unul din membrii importanti ai familiei Deshazii. Actualmente biserica mai pastreaza cateva elemente gotice, precum ancadramentele ferestrelor navei pe partea de sud sau acela al corului pe aceeasi latura. De asemenea, in interior, arcul triumfal isi pastreaza bolta in unghi ascutit iar pe latura de inchidere a absidei, un oculus (fereastra mica circulara). Totusi starea de conservare a bisericii reclama interventii la anumite componente ale sale. Astfel, in acest an, parohia incearca sa schimbe pe anumite suprafete invelitoarea care este de sindrila si sa reduca gradul de igrasie, destul de ridicat, al interiorului, prin coborarea nivelului de calcare exterior, fapt care atrage dupa, sine conform legislatiei din Romania, nevoia de investigare arheologica.

In acest scop, arheologii muzeului au trasat trei suprafete de cercetare pe cele trei laturi ale bisericii care urmeaza sa fie afectate de coborarea nivelului. Din suprafata investigata au iesit nu mai putin de 67 de schelete umane, unele cu inventar altele fara. Mormintele indica prezenta cimitirului satului din secolul al XV-lea si pana in secolul al XVIII-lea, cand ferma administratie habsburgica a scos cimitirele din asezari si a obligat ca gropile sepucrale sa aiba adancimea de minim doi metri. Motivele acestor masuri au fost pur sanitare. Mormintele nu au fost o surpriza pentru arheologi deoarece ingroparea mortilor in evul mediu se facea aproape exclusiv in jurul bisericii satului. Astfel, pentru perioada medievala, biserica si cimitirul erau pozitionate in centrul satului, sau mai bine zis satul se dezvolta in jurul bisericii si cimitirului.

Surprizele au constat in inventarul funerar al unora dintre defuncti. Astfel avem in unele morminte diverse inele pentru deget, fragmente de broderie si margele care erau cusute pe vesminte, nasturi din fir de argint impletit in asa fel incat sa i se dea o forma globulara. La unele dintre mormintele de femei am descoperit broderii extrem de frumoase, din fir de argint aurit care constituiau marginea unei broboade pentru cap. Marea majoritate a mormintelor cu inventar funerar erau cu sicriu in lemnul carora erau prinse frumoase tinte de cupru cu motive stelate care tineau probabil o captusala interioara. Un lucru care a atras atentia a fost pozitionarea acestor morminte fastuoase doar intr-o anumita zona a cimitirului si anume la sud de biserica. Asadar s-a pus intrebarea daca aceasta concentrare de morminte cu inventar bogat nu putea reprezenta o zona rezervata familiei nobiliare? Un raspuns cert nu se poate oferi decat in urma continuarii investigatiilor arheologice.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »