Culturile de porumb din Sălaj sunt ameninţate de boli

Magazin Salajean 12 iulie 2011 0

Culturile de porumb din Sălaj sunt ameninţate de boli

Fermierii sălăjeni care au suprafeţe cultivate cu porumb, amplasate în vecinătatea judeţului Satu Mare, sunt în alertă din cauza unei boli care a infestat mare parte a culturilor din judeţul limitrof. Din cele aflate de la directorul Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj, Ioan Bujiţă, specialiştii sălăjeni urmăresc răspândirea diabroticii la porumbul din Sălaj.

Sunt deja infestate culturi de porumb de la noi din judeţ pe o suprafaţă totală de 10-15 hectare în zona Carastelec, Nuşfalău şi Camăr. Boala este mai greu de combătut, deoarece după utilizarea insecticidului planta nu mai poate fi utilizată. Tratarea ei este foarte costisitoare, iar combaterea cea mai la îndemâna tuturor este prin însămânţarea cu porumb hibrid care resistă la această boală. Cultivatorii ştiu că nu mai pot însămânţa porumb timp de doi-trei ani pe suprafeţele unde a fost depistată această boală a porumbului, a subliniat Ioan Bujiţă.

Potrivit specialiştilor în domeniu, acest dăunător a pătruns în România începând cu anul 1992. De atunci el s-a răspândit treptat pe întreg continentul, reprezentând în momentul de faţă o adevărată problemă, mai ales în Ungaria, România şi Slovenia. Un atac puternic poate distruge până la 80 la sută din producţia de porumb. Adultul se hrăneşte la început cu limbul foliar, pe care-l perforează sub forma unor dungi longitudinale în lungul nervurilor. În perioada înfloririi, atacul se extinde la mătase şi polen. Uneori sunt consumate boabele din vârful ştiuletelui, aflate în faza de lapte. Adulţii pot migra apoi pe culturile de porumb însamânţate mai târziu. Larvele se hrănesc cu rădăcinile de porumb, cauzând scurtarea acestora. Ca rezultat al acestui mod de atac, rădăcinile nu mai pot susţine plantele, astfel că acestea au tendinţa de îndoire spre sol. Plantele cu rădăcinile distruse în proporţie de 50 la sută prezintă o tulpină îndoită caracteristic sub formă de gât de lebădă”.

Suplimentări de fonduri pentru fermieri

Aflat în acest weekend la întâlnirea de la Satu Mare a specialiştilor din domeniul agriculturii cu ministrul de resort, Valeriu Tabără, Ioan Bujiţă a propus realocarea de fonduri pentru proiectele fermierilor în cadrul măsurilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Ştiind că au mai rămas disponibile 700 de milioane de euro de la măsurile 313 (Încurajarea activităţilor turistice) şi 123 (Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere) am propus reprezentanţilor Guvernului să realoce banii pentru măsurile la care sunt multe proiecte depuse, respectiv, pentru măsurile 112 (Instalarea tinerilor fermieri), 121 (Modernizarea exploataţiilor agricole) şi 312 (Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi). Ultimele două sunt singurele alternative pentru cei care doresc să achiziţioneze utilaje destinate activităţilor agricole. Pe de altă parte, în cadrul măsurii 141 (Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă) din Sălaj au fost depuse 760 de proiecte, din totalul de 28.000 de proiecte câte s-au depus la nivel naţional. Suma de 105 milioane de euro din această sesiune nu este suficientă decât pentru 14.000 de proiecte, motiv pentru care am propus, sâmbătă, ministrului Agriculturii să se dizloce fonduri de la sesiunile de finanţare viitoare pentru a putea finanţa aceste proiecte, a arătat directorul DGADR Sălaj.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »