Cu ambele brate amputate, un jibouan a luat viata in piept

Magazin Salajean 11 iunie 2008 0

Cu ambele brate amputate, un jibouan a luat viata in piept

Un barbat din Jibou traieste de peste 30 de ani cu ambele brate amputate, reusind, insa, sa se descurce in gospodarie si sa-si creasca cei patru copii. La cei 57 de ani ai sai, Suhanyi Stefan munceste pamantul si are grija de animale la fel ca vecinii lui sanatosi. Si toate acestea, fara ca macar sa apeleze la proteze medicale, care sunt prea scumpe pentru el, iar cele vechi, pe care le are de mai bine de 15 ani, sunt greoaie si mai mult il incurca decat il ajuta.

Jibouanul a ramas cu bratele amputate mai sus de coate la varsta de 24 de ani, in urma unui accident de munca petrecut pe cand lucra la CFR Constructii Satu Mare. Dupa operatia de atunci, omul a trebuit sa-si ia viata de la capat si sa invete sa traiasca doar cu doua cioturi in loc de maini. Nu se plange insa, iar gospodaria lui cu sase vaci, porci si cai nu-i arata handicapul.

Pentru ca este vremea fanului, pe Stefan nu-l gasesti zilele acestea acasa. Este pe camp, alaturi de sotie si, uneori, de vecini, la strans fanul in capite. Grebleaza si manuieste furca cu aerul cel mai natural din lume, chiar daca are mai putin decat noi cu doua brate. Ba chiar, printre o furca de fan si alta, isi indeamna sotia sa se grabeasca, pentru a nu-i prinde ploaia. Cand primii stropi reci anunta o aversa zdravana, barbatul nu sta pe ganduri: implanta doua rude de lemn sub o capita, isi agata la gat o funie groasa, cu care sunt legate rudele, si, impreuna cu nevasta, cara capita de pe varful dealului in ograda. Acolo, trece repede la o furca si incepe sa indese fanul intr-un fanar. Munca nu-i usoara defel, iar barbatul trebuie sa ridice in furca cateva kilograme la o inaltime de doi metri. Operatia simpla, de rutina pentru un om sanatos, este de zece ori mai grea cand nu ai brate. Dar nimeni nu se plange, muncesc intr-un ritm alert, goniti din spate de aceeasi ploaie.

Abia cand capita s-a topit in fanar, jibouanul are timp sa se intoarca pret de cateva clipe spre noi. Fac asta din placere. Nu este usor sa tii o gospodarie, dar imi place. Imi iubesc animalele, de aia le cresc. Stiu ca este greu, dar ma mai ajuta, si sotia si impreuna reusim. Daca vrei sa te descurci in viata, trebuie sa muncesti si sa nu te dai batut, ne povesteste Stefan.

Printre cuvinte, barbatul e pregatit deja sa inceapa o alta munca zilnica: in grajd, animalele trebuie ingrijite si curatate, asa ca omul ia cu un picior o unealta si si-o potriveste intre umar si unul din bratele amputate. Apoi, sprijinind unealta si cu al doilea brat retezat, incepe sa perie vitele si sa le curete de noroi. Ca sa nu-i fie urat, nevasta ii este alaturi si de aceasta data, dar curata grajdul de paiele calcate in picioare de animale. Muncesc alaturi si mai schimba o vorba despre ce le-a mai ramas de facut pe ziua respectiva. Evident, fanul, iar a doua zi se anunta iar cateva ore bune de coasa.

Nu harnic, ci foarte harnic

In ograda intra si cativa vecini, interesati de stadiul in care se afla familia Suhanyi cu lucrul. Ar da bucurosi o mana de ajutor daca ar fi nevoie, pentru ca au despre aceasta familie doar cuvinte bune. Este un om nu harnic, ci foarte, foarte harnic, am facut impreuna foarte multe capite de fan. Altii, care au doua maini, nu se descurca asa de bine ca el, ne spune Tiberiu Valtinschi, unul din vecini.

Intr-adevar, cu doua maini Stefan reuseste ceea ce pentru altii pare imposibil. Totul

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »