Comparativ cu ultima varianta: Salariile magistratilor, majorate substantial in legea finala de salarizare unitara

Magazin Salajean 11 septembrie 2009 0

Comparativ cu ultima varianta: Salariile magistratilor, majorate substantial in legea finala de salarizare unitara

Salariile magistratilor au fost majorate substantial prin proiectul final al legii salarizarii, comparativ cu ultima varianta, prin ridicarea coeficientilor de salarizare, noile valori indicand cresteri cu echivalentul a peste doua salarii minime pe economie. Majorarea a fost efectuata in conditiile in care varianta initiala a legii includea deja o crestere cu pana la 20 la suta a salariilor magistratilor. Astfel, in proiectul final al legii de salarizare unitara, judecatorul cu grad de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), procurorul in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorul in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si cei din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), cu vechime cuprinsa intre 10 si 15 ani, au un coeficient de salarizare cuprins intre 9,55 si 10,40, corespunzator transelor de vechime.

In varianta initiala, salariul judecatorului cu grad de instanta suprema, al procurorului din ICCJ, DNA si DIICOT crestea pentru cei cu vechime intre 10 si 15 ani de la 6,95 la 7,10 salarii minime pe economie, iar pentru cei cu vechime peste 20 de ani acorda un coeficient de 9,6. In schimb, in actuala forma, coeficientul pentru o vechime de peste 20 ani este de 11,2.

Forma finala a legii mai prevede pentru judecatorul cu grad de curte de apel si procurorul cu grad de parchet de pe langa Curtea de Apel un coeficient de salarizare de 8,30 pentru o vechime de peste 20 ani.

In forma initiala a legii, salariul judecatorului si procurorului cu grad de curte de apel cu vechime de peste 20 de ani si cu gradul 5 era de 8,15 salarii minime.

Judecatorul cu grad de tribunal are coeficienti cuprinsi intre 6,20 si 8, in functie de vechime, dupa ce varianta initiala a legii atribuia coeficienti intre 5,4 si 7,3 salarii minime.

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si procurorul general al Parchetului vor avea un coeficient de 11,7 salarii minime similar premierului si presedintilor celor doua camere parlamentare.

Salariile grefierilor au ramas neschimbate fata de ultima forma a grilei unice, astfel ca cel mai mare salariu il are prim-grefierul, grefierul-sef sectie si grefierul-sef, toti cu studii superioare, respectiv 4,8 salarii minime.

Coeficientii pentru grefier, grefier-statistician, grefier-documentarist, gradul I (peste 3 ani vechime in specialitate) sunt cuprinsi intre 2,85 si 4,30 (4,25 in varianta initiala), in functie de vechime si gradatie.

Pentru grefier, grefier-statistician, grefier-documentarist debutant, cu studii medii, se acorda 1,3 salarii minime, iar in functie de gradatia corespunzatoare transelor de vechime, pot ajunge la 1,65.

Grefierul arhivar sef, cu studii medii, va avea 2,9 salarii minime, iar grefierul-arhivar, grefierul-registrator, debutant pleaca de la 1,25 si poate ajunge la 1,55 salarii minime, in functie de gradatia de vechime.

Spor de risc de 25 la suta si spor de confidentialitate de 5-10 la suta din salariul de baza pentru magistrati

Magistratii beneficiaza de un spor de risc si suprasolicitare neuropsihica de 25 la suta si de un spor de confidentialitate de 5 la suta din salariul de baza, remuneratii acordate in termen de trei zile de la publicarea in Monitorul Oficial a legii de salarizare unitara, stabileste forma finala a proiectului.

De aceste sporuri beneficiaza judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, de la curtile de apel, tribunale, tribunalele specializate si judecatorii, procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, magistratii asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistica si personalul care ocupa functii auxiliare de specialitate criminalistica din cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice si al laboratoarelor de expertize criminalistice, specialistii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, precum si specialistii in domeniul informatic din aparatul propriu al Ministerului Justitiei, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si personalul de probatiune.

De la 1 ianuarie 2010, magistratii vor beneficia, pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si pentru pastrarea confidentialitatii, de un adaos de 25 la suta (pentru risc si suprasolicitare neuropsihica) si respectiv de 10 la suta (pentru asigurarea confidentialitatii), calculate la indemnizatia de incadrare bruta lunara sau, dup caz, la salariul de baza si care, incepand cu 1 ianuarie 2010, vor fi incluse in indemnizatia de incadrare bruta lunara sau, dupa caz, la salariul de baza.

In acelasi timp, magistratii vor beneficia de sporurile ramase in afara salariului de baza si care se vor acorda intr-un cuantum care, impreuna cu noul salariu de baza, sa conduca la un castig salarial egal cu cel aferent lunii mai 2009.

Pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase, judecatorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridica asimilat acestora si magistratilor-asistenti li se acorda un spor de 15 la suta din indemnizatia de incadrare bruta lunara, proportional cu timpul efectiv lucrat in aceste conditii.

Trei puteri in stat, doar pe hartie

Presedintele Tribunalului Salaj, Petronela Nasaudean, face cunoscut ca, alaturi de alti magistrati, a lucrat la cateva amendamente la legea finala de salarizare unitara pe care le-a prezentat deja grupurilor parlamentare. Legea este facuta pentru a pierde pana la 20 la suta din salariuul unui magistrat, spune presedintele Tribunalului Salaj, care a adaugat ca judecatorii din Romania sunt singurii din Europa care isi cer drepturile prin actiuni judecatoresti.

Pe de alta parte, Petronela Nasaudean marturiseste ca, in opinia sa, noua lege, comparativ cu ultima varianta, cuprinde o serie de imbunatatiri. In cele din urma, lumea ar trebui sa inteleaga ca salariile noastre ar trebui comparate cu cele ale parlamentarilor, in conditiile in care atat noi, cat si ei, suntem parte a puterii judecatoresti. Acest lucru, pentru un stat de drept, ar trebui sa fie in echilibru cu celelalte doua puteri in stat: puterea legislativa si cea executiva. Fara aceste trei puteri, nu exista nici stat de drept, a mai adaugat Petronela Nasaudean.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »