Ceapa-n monument. La Pericei

Magazin Salajean 20 februarie 2007 0

Ceapa-n monument. La PericeiPericei. Comuna bogata, spun multi. S-ar vedea lucrul asta de la o posta, ma rog, cel putin de pe drumul national ce duce catre Simleu sau catre Zalau, depinde de unde te uiti: case faine, firme, ateliere. Biserici. Cea baptista, de exemplu, ii mai mare decat Sala Sporturilor din Zalau. Pe langa toate astea, ceapa. Patria cepei. Asa ca ideea construirii unui monument al cepei pare, intr-un fel, fireasca. Stirea a facut oricum valva si in media nationala. Asteptam si noi sa vedem monumentul. Si daca pericinanii vor intra in Cartea Recordurilor. Cu cea mai lunga cununa impletita de ceapa. Si daca dupa toata povestea asta, de promovare a patriei cepei, se vor imbulzi investitorii la Pericei.

Surprize, surprize

Primarul comunei Pericei, Bonczidai Csaba si viceprimarul Alexandru Gal ne-au confirmat informatiile conform carora Alexandru Tatar, un mic intreprinzator din Oradea, originar din comuna, doreste sa construiasca in localitatea sa natala un monument al cepei. Monumentul, ce ar urma sa fie unic in Romania, va fi conceput si realizat de sculptorul Cornel Durgheu, decanul Facultatii de Arte Vizuale a Universitatii din Oradea si firma presedintelui Asociatiei IMM-urilor din Bihor, Ioan Mintas. Monumentul urmeaza sa fie inaugurat in luna august a acestui an, cu ocazia primului festival al cepei. Localnicii mai au o surpriza pentru festival: doresc sa intre in Cartea recordurilor, impletind o cununa uriasa de ceapa, lunga de doi kilometri. Primarul comunei Pericei ne-a explicat ca prin aceste manifestari se doreste sa se atraga atentia asupra comunei, in asa fel incat tot mai multi investitori sa vina la Pericei, iar pe de alta parte se doreste promovarea produselor agricole din comuna, in special a cepei, ca produse de calitate, si in contextul aderarii la Uniunea Europeana. Altfel, viceprimarul Gal ne spune ca se are in vedere continuarea investitiei de alimentare cu apa in Pericei, si daca vor mai fi bani, si in celelalte localitati ale comunei. Se va construi si o sala de sport. Tot cu bani de la Guvern. Se va moderniza sediul Primariei. Continua telenovela celor care au pam`nt pe teritoriul Simleului. Procesele continua. Problema veche.

Piatra sau arama?

In clipa de fata sunt in discutie doua variante. Prima presupune utilizarea tablei de cupru, fapt care ar face ca monumentul sa aiba si culoarea rosie, caracteristica cepei de Pericei, iar a doua utilizarea pietrei, a explicat, in media oradeana, sculptorul Durgheu. Artistul a mai declarat ca desi nu se poate abate prea mult de la forma legumei, vrea sa dea lucrarii si un dram de mesaj. Astfel, bulbul ar putea fi inconjurat de trei cununi ce ar trebui sa aminteasca de siragurile de ceapa si, in acelasi timp, sa simbolizeze cele trei sate ale comunei, Pericei, Sici si Badacin. Ioan Mintas a mai spus ca si-a asumat rolul de constructor pentru ca este atasat sufleteste de acea zona, unde a urmat o parte a cursurilor liceale: Ne-am inteles sa punem toti umarul, fiindca numai asa putem duce treaba la bun sfarsit. Nu ne facem iluzii ca, pentru o treaba atat de insolita, am putea beneficia de vreun sprijin din partea statului. La inceputul anului, monumentul cepei avea doua variante: una din tabla de cupru si cealalta din piatra. Ar urma sa fie amplasat in centrul Periceiului, langa scoala, avand intre 5 si 6 metri inaltime, iar placa explicativa va fi scrisa in trei limbi (romana, maghiara si engleza).

Cateva date tehnice

Localitatea Pericei a fost mentionata pentru prima data in anul 1259 sub denumirea de Terra Perchen, scrie in materialele oficiale de prezentare a judetului. Celelalte localitati ale comunei sunt atestate documentar dupa cum urmeaza: Badacin-1213, Periceiu Mic-1954 si Sici – 1259. Periceiul a fost unul din domeniile familiei nobiliare Banffy, care avea in vatra satului una dintre resedintele sale, castel ce a stat la baza construirii bisericii reformate din localitate. Populatia comunei Pericei numara la ultimul recensamant 4.002 locuitori, din care 39,65 la suta rom`ni, 54,67 la suta maghiari, 5,67 la suta rromi si 0,01 la suta alte nationalitati.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »