Boboteaza, cu traditii si obiceiuri

Magazin Salajean 6 ianuarie 2011 0

Boboteaza, cu traditii si obiceiuri

Boboteaza, serbata in ziua de 6 ianuarie, este una dintre importantele sarbatori ale crestinatatii. Ea este legata de numele lui Ioan Botezatorul, cel care a prevestit sosirea lui Isus pe pamant si a infaptuit botezul lui. Boboteaza inseamna pentru romani si respectarea unor vechi obiceiuri. Considerat prooroc, Ioan a fost ascultat de credinciosii iudei, care l-au urmat pentru a-i asculta prevestirile sau pentru a fi botezati de el in apa Iordanului.

Insa Boboteaza inseamna pentru romani si respectarea unor vechi obiceiuri. O traditie din batrani spune ca, in noaptea de Boboteaza, fetele care doresc sa se marite trebuie sa-si lege pe degetul inelar un fir rosu de lana ori matase sau sa-si puna sub perna o ramurica de busuioc luata de la preot, pentru a-si visa ursitul.

De Boboteaza, preotii boteaza nu numai apele, ci si oamenii, locuintele si intreaga natura. Aceasta sarbatoare este asociata din vechime cu gerul, insa datina straveche nu tine cont de numarul gradelor.

In unele zone din tara, in ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul si enoriasii fac o procesiune pe un lac, rau sau izvor pentru slujba Sfintirii Apelor, iar cand incepe slujba, vanatorii si padurarii impusca peste ape ca sa alunge duhurile necurate. Daca este destul de frig, se pregateste o cruce de gheata pentru a marca locul slujbei iar, la sfarsit, preotul arunca in apa o cruce de lemn pe care feciorii satului se reped sa o scoata, chiar daca este ger de crapa pietrele. Se spune ca in ziua aceasta, toate apele pamantului sunt sfintite.

Si daca putini mai respecta aceasta datina, ea nu a fost cu totul uitata. In unele sate, oamenii pregatesc sarbatoarea de Boboteaza prin manifestari specifice, izvorate din traditiile populare: se colinda, se fac si se prind farmece si descantece, se afla ursitul, se fac proorociri ale timpului si belsugului in noul an. Se spune ca apa sfintita din ziua de Boboteaza are puteri miraculoase, astfel ca nu se strica niciodata si ca apele raman sfintite timp de doua pana la sase saptamani, timp in care gospodinele nu spala rufe in apa curgatoare. Cu apa sfintita se stropesc vitele si nutretul lor, apoi fiecare gospodar bea cate putin pe nemancate pentru a-si curata si sfinti sufletul. Ca alimente rituale, de Boboteaza sunt specifice piftia si graul fiert.

Ziua de Boboteaza marcheaza sfarsitul ciclului de sarbatori dedicate Craciunului si Anului Nou, fiind inchinata purificarii mediului inconjurator, in special apelor, de forte malefice, in aceasta zi toti romanii mergand la biserica pentru a lua apa sfintita, atat de necesara pentru tamaduire si purificare. Este, cu alte cuvinte, un fel de pregatire pentru urmatorul sezon ce va sa vina – primavara.

Comentarii

comments

Lasa un Raspuns »